Cunoscutul istoric, scriitor şi profesor Mircea Platon, redactor-șef al revistei „Convorbiri literare”, având un doctorat în istorie la The Ohio State University at Columbus, SUA, şi autorul mai multor cărţi, printre care „Cine ne scrie istoria?” (2007), „Conştiinţa naţională şi statul reprezentativ” (2011), „Ce-a mai rămas de apărat?” (2016), „Naţiune, modernizare şi elite româneşti” (2019), „Deşcolarizarea României” (2020), ne-a acordat un interviu despre situaţia învăţământului românesc. Ne-a vorbit, mai exact, despre declinul drastic al învăţământului din România în ultimii 30 de ani, despre rădăcinile acestui regres fără precedent, accelerat astăzi de digitalizarea impusă fără nici un temei ştiinţific, după cum arată domnul Platon în cercetările sale şi semnalele sale de alarmă lansate în ultimii ani.
Ministerul Educaţiei: Schimbarea de nume de la teza la Română nu afectează examenul
Ministerul Educaţiei precizează că inversarea numelor personajelor într-un fragment din schiţa „Triumful talentului“, folosit la teza cu subiect unic la Limba română pentru clasa a VIII-a, nu a afectat rezolvarea cerinţelor, iar elevii nu vor fi depunctaţi pentru opiniile exprimate în lucrare. Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi cere ministrului Educaţiei să îi demită pe cei care au coordonat elaborarea subiectelor pentru teze.
La primul subiect, elevii clasei a VIII-a au avut de rezolvat opt cerinţe dintr-un fragment al schiţei „Triumful talentului“, de Ion Luca Caragiale. Astfel, în varianta cu numărul 9 de la proba la Limba şi literatura română a apărut o inversare de nume, în două locuri, numele Niţă Ghiţescu fiind încurcat cu Ghiţă Niţescu, cei doi candidaţi din schiţă. Secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar din Ministerul Educaţiei, Adriana Pană, susţine că schimbarea de nume de la teza la Limba română nu afectează examenul, respectiv corectarea şi baremul, adică nu poate influenţa nota, conform Mediafax. „Este vorba despre un text la prima vedere. Schimbarea de nume nu are cum să afecteze nota candidatului, întrucât nu există nici o cerinţă în care candidatul să fie întrebat cum îl cheamă pe unul dintre cei doi concurenţi prezenţi la concurs. Mai mult, la punctul «c» li s-a solicitat candidaţilor să îşi exprime opiniile despre semnificaţiile sau despre mesajul fragmentului“, a explicat secretarul de stat. Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (CNCEIP) precizează că textul respectiv, selectat dintr-o ediţie adresată elevilor, a fost folosit pentru nivelul mediu al elevilor de clasa a VIII-a, cu scopul de a verifica exprimarea unei opinii proprii cu privire la semnificaţiile unui text dat la prima vedere sau la mesajul identificat în acesta. „În baremul de rezolvare şi de notare a subiectului, la acest punct apare precizarea expresă: se punctează exprimarea oricărei opinii motivate, prin raportare la textul dat, aşa cum a fost perceput de fiecare elev în parte“, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. Textul putea fi prelucrat, modificat, adaptat în funcţie de cerinţele adresate elevului. „Nu s-a urmărit evaluarea textului caragialian, în întregul său. În concluzie, fragmentul utilizat ca suport, în forma în care a fost comunicat elevilor, nu a afectat rezolvarea cerinţelor, iar elevii nu vor fi depunctaţi pentru opiniile motivate pe care şi le-au exprimat în lucrarea pe care au elaborat-o“, arată Ministerul Educaţiei. Federaţia Asociaţiilor de Părinţi cere demiterea celor care au elaborat subiectele Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi cere ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, să îi demită pe cei care au coordonat elaborarea subiectelor pentru teze, din cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar. „A fost un text la prima vedere a cărui dificultate este generată tocmai prin utilizarea celor două nume. În momentul în care, pe parcursul textului, aceste nume sunt inversate, apare o confuzie şi mesajul autorului se pierde. Copilul nu-şi mai poate exprima corect opinia pentru că este bulversat de eroarea care se face. După momentele de tensiune la care au fost supuşi elevii, generate de criza din sistem, considerăm că este o lipsă de responsabilitate şi profesionalism a celor care coordonează elaborarea subiectelor şi evaluarea copiilor“, se arată în scrisoarea FNAP-IP trimisă, joi, ministrului Educaţiei. FNAP-IP solicită ministrului Educaţiei să dispună către toate şcolile luarea în considerare a oricărei argumentări făcute de elevi.
