Modificări în sistemul de învăţământ românesc

Într-un proiect de ordonanţă propus de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS) sunt aduse clarificări importante legate de buna funcţionare a învăţământului universitar şi preuniversitar, precum și a celui special. Câteva modificări se referă la obţinerea gradului de definitivare în învăţământ și la prelungirea duratei școlarizării copiilor cu nevoi speciale.

Învăţământul special se organizează în şcoli speciale, iar învăţământul special integrat se poate organiza în învăţământul de masă, individual, şi prin excepţie în clase, respectiv grupe speciale, cu avizul MENCS. Un aspect important, regăsit în proiectul de ordonanță, se referă la durata şcolarizării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, în cazul cărora perioada de şcolarizare poate fi mai mare decât cea precizată în legislaţie, putând fi stabilită în funcţie de nevoile individuale, de gradul şi tipul dizabilităţii.

O modificare importantă se referă şi la obţinerea gradului de definitivare în învăţământ. Astfel, persoanele care nu promovează examenul de definitivat se pot prezenta la o nouă sesiune, după reluarea de fiecare dată, anterior susţinerii examenului, a stagiului de practică, cu durata de un an şcolar. Candidaţii pot susţine examenul naţional pentru definitivare în învățământ fără taxă de cel mult trei ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de către MENCS. „Personalului didactic încadrat în învăţământul preuniversitar, care a obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul în care poate fi încadrat sau în domeniul știin­ţelor educaţiei şi care îndeplineşte cumulativ condiţiile de formare iniţială şi condițiile de vechime la catedră de minimum 4 ani de la obţinerea definitivării în învățământ, i se acordă gradul didactic I, în temeiul prevederilor unei metodologii specifice, elaborată de către Ministerul Educației Națio­nale și Cercetării Științifice”, potrivit documentului MENCS disponibil pe site-ul edu.ro.

Proiectul mai prevede că Senatul universitar poate înfiinţa duble specializări, formate prin alăturarea a două programe de studiu acreditate existente, incluse în Nomenclatorul domeniilor şi specializărilor/programelor de studii universitare şi structura instituţiilor de învăţământ superior. Un astfel de program de studiu poate să se refere la calificări existente în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS) sau la calificări noi, care nu figurează în acest registru. „Activităţile de asigurare externă a calităţii învăţământului superior (...) sunt reglementate printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării știinţifice. În exercitarea atribuţiilor sale, MENCS colaborează cu Consiliul Naţional al Rectorilor şi alte structuri asociative ale universităţilor, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale reprezentative, federaţii sindicale, la nivel de ramură, şi federaţii studenţeşti legal constituite, la nivel naţional”, se arată în acelaşi proiect de modificare a Legii educaţiei naţionale.

Universităţile care, în urma evaluării instituţionale, obţin un calificativ negativ vor depune un dosar prin care solicită o nouă evaluare, în termen de doi ani de la data primei evaluări, iar universităţile care, în urma evaluărilor instituţionale, obţin două calificative negative consecutiv vor intra în proces de lichidare, se mai precizează în document.