Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Muzeu virtual cu documente medievale

Muzeu virtual cu documente medievale

Data: 27 Ian, 2015

Documentele medievale anterioare anului 1600 păstrate în Arhivele Naţionale vor fi digitizate în următoarele luni, urmând ca în aprilie 2016 să fie creată o bază de date accesibilă online.

Aproximativ 36.000 de documente medievale anterioare anului 1600 păstrate în Arhivele Naţionale vor fi digitizate până în luna aprilie 2016, ca ulterior să fie creată o bază de date accesibilă online. Proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României“ este derulat de Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei, potrivit Agerpres. Alte o mie de documente vor fi restaurate înainte de scanare.

Potrivit directorului Arhivelor Naţionale, Ioan Drăgan, majoritatea celor aproximativ 32.000 unităţi arhivistice, ce cuprind 36 de mii de documente, se află păstrate în serviciile judeţene Cluj, Sibiu, Braşov, Iaşi, Covasna şi Maramureş, respectiv la Serviciul Arhivelor Istorice Centrale din Bucureşti. Pentru aceste şapte filiale judeţene de arhivă, care au cele mai mari cantităţi de documente, se va crea câte un portal web, în cadrul căruia va exista o secţiune dedicată unui muzeu virtual. „Important este că tezaurul este al nostru şi prin apartenenţa la Europa este şi un tezaur european“, a afirmat şeful Arhivelor Naţionale, Ioan Drăgan, citat de Agerpres. 

Acesta a mai subliniat că România are un milion de metri liniari de documente de arhivă, dintre aceştia numai 325.000 fiind la Arhivele Naţionale. „Majoritatea documentelor vizate de proiect (circa 90%) se referă la istoria Transilvaniei şi sunt scrise în limbile latină (80%), germană şi maghiară. Documentele referitoare la Ţara Românească şi Moldova sunt scrise în limbile slavonă şi română“, a arătat Drăgan. Prezent la evenimentul de lansare, decanul Facultăţii de Istorie, Adrian Cioroianu, şi-a exprimat mulţumirea faţă de derularea acestui proiect, arătând că patrimoniul unei ţări înseamnă „ceea ce se lasă de la o generaţie la alta“.

Ideea de a digitiza documentele istorice este foarte importantă pentru tinerii cercetători din domeniul istoriei, demografiei, sociologiei, a susţinut şi rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru. În acelaşi timp, proiectul de digitizare va fi benefic atât pentru profesorii, istoricii specialişti care activează în mediul academic sau în institutele de cercetare din subordinea Academiei Române, precum şi celor care doresc să se specializeze în domeniul istoriei medievale, studenţilor, masteranzilor sau doctoranzilor.

Însă importanţa unui astfel de proiect nu este doar la nivel naţional, ci şi european, o astfel de sursă de inspiraţie fiind extrem de utilă pentru istoricii din Ungaria interesaţi de istoria Transilvaniei medievale, pentru cei din centrele academice din Budapesta, Debrecen, Szeged sau Pecs, dar şi pentru istoricii din Germania interesaţi de istoria saşilor din Transilvania.

Toate documentele vor fi scanate cu echipament specific, vor fi prelucrate de către paleografi, iar metadatele rezultate vor fi introduse în baza de date, astfel că în cadrul proiectului vor fi angajaţi specialişti în paleografiile respective, preponderent tineri pregătiţi în centrele universitare din Bucureşti şi Cluj-Napoca. Proiectul este finanţat de Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, prin Programul PA16/RO12 „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural“, cu o perioadă de implementare de 17 luni, valoarea totală fiind de 3.942.848,08 lei, din care 85% este finanţare nerambursabilă din Mecanismul Financiar al SEE (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), iar 15% este finanţare nerambursabilă din bugetul naţional. (Oana Nistor)