Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Pe scurt

Pe scurt

Data: 06 August 2008

Festival de muzică veche la Arad

Cea de a V-a ediţie a Festivalului de muzică veche „Prin Cetăţile Aradului“ se va desfăşura, duminică, în oraşul Lipova, la Castelul Bulci şi la Cetatea Şoimoş. În cadrul festivalului va fi prezentată, la Muzeul oraşului Lipova, expoziţia „Cronică de familie“, iar la Mănăstirea Maria Radna, trei artişti de la Filarmonica de Stat din Arad vor susţine un concert de muzică veche, a precizat purtătorul de cuvânt al Complexului Muzeal Arad, Adelina Stoenescu. Va urma un popas la Castelul Bulci, situat pe malul Mureşului, în amonte de Lipova, castel retrocedat urmaşilor familiei Mocioni-Stârcea, unde vor fi vizitate mai multe monumente istorice. Duminică seară, la ruinele Cetăţii Şoimoş, situată la marginea oraşului Lipova, grupurile „Collegium“, din Carei, şi „Grafic“, de la Liceului de Artă „Sabin Drăgoi“ din Arad, vor susţine un concert de muzică medievală şi celtică. Festivalul este un proiect comun al Complexului Muzeal Arad şi al Filarmonicii de Stat Arad.

Bucureşti, singura capitală fără planetariu

Principala lipsă a Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din Bucureşti este un planetariu, a declarat Adrian Şonka, muzeograf la Observatorul Astronomic. „Bucureştiul este probabil singura capitală europeană fără planetariu“, a declarat Adrian Şonka, apreciind că un planetariu ar aduce, probabil, de zece ori mai mulţi oameni la Observatorul Astronomic. Muzeograful a spus că un planetariu costă zeci de mii de euro şi în afară de asta este nevoie şi de o clădire unde trebuie instalat. Mai mult, instrumentele de care dispune Observatorul Astronomic sunt destul de vechi, cel mai „nou“ instrument având aproximativ 50 de ani, iar cel mai vechi, „luneta amiralului“, având aproximativ un secol. La fel de vechi sunt şi cărţile din biblioteca Observatorului: „Sunt cărţi apărute până în 1980, multe fiind deja expirate, ştiinţific vorbind“, a punctat Adrian Şonka.

Străzi acoperite cu sticlă în centrul istoric al Bucureştiului

Săli de expoziţie, ateliere şi galerii pentru artişti plastici, cafenele muzicale, săli de teatru şi spaţii pentru concerte urmează să fie amenajate în 14 locaţii din Centrul Istoric al Bucureştiului, conform unui proiect iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor, susţinut de Primăria Capitalei. Cele 14 locaţii urmează să facă parte dintr-un circuit cultural şi turistic, în condiţiile în care Centrul Istoric ar trebui să devină principala zonă de interes pentru turişti, după cum afirmă Iorgulescu. Iorgulescu a sugerat ca o parte dintre străzi să fie acoperite cu sticlă, astfel încât să poată fi văzute straturile suprapuse ale construcţiilor provenind din secolul al XVI-lea până la finele secolului al XIX-lea. Ministrul a remarcat că în această zonă a oraşului s-au păstrat vechile trasee, prin urmare poate fi reliefată „suprapunerea de straturi culturale“. Primăria Municipiului Bucureşti a demarat, în luna martie a anului trecut, lucrările la infrastructura utilităţilor publice în proiectul-pilot „centrul istoric“. Valoarea proiectului de reabilitare a zonei-pilot din centrul istoric este de 20,7 milioane de euro, la nivelul infrastructurii. Finanţarea programului este asigurată din trei direcţii, respectiv 8 milioane de euro împrumut BERD, 1,8 milioane de euro - un grant din partea Guvernului Olandei şi 10,9 milioane de euro din surse asigurate de Primăria Municipiului Bucureşti prin emisiunea de eurobonduri.