Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Pe scurt
Festival de muzică veche la Arad
Cea de a V-a ediţie a Festivalului de muzică veche „Prin Cetăţile Aradului“ se va desfăşura, duminică, în oraşul Lipova, la Castelul Bulci şi la Cetatea Şoimoş. În cadrul festivalului va fi prezentată, la Muzeul oraşului Lipova, expoziţia „Cronică de familie“, iar la Mănăstirea Maria Radna, trei artişti de la Filarmonica de Stat din Arad vor susţine un concert de muzică veche, a precizat purtătorul de cuvânt al Complexului Muzeal Arad, Adelina Stoenescu. Va urma un popas la Castelul Bulci, situat pe malul Mureşului, în amonte de Lipova, castel retrocedat urmaşilor familiei Mocioni-Stârcea, unde vor fi vizitate mai multe monumente istorice. Duminică seară, la ruinele Cetăţii Şoimoş, situată la marginea oraşului Lipova, grupurile „Collegium“, din Carei, şi „Grafic“, de la Liceului de Artă „Sabin Drăgoi“ din Arad, vor susţine un concert de muzică medievală şi celtică. Festivalul este un proiect comun al Complexului Muzeal Arad şi al Filarmonicii de Stat Arad. Bucureşti, singura capitală fără planetariu Principala lipsă a Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din Bucureşti este un planetariu, a declarat Adrian Şonka, muzeograf la Observatorul Astronomic. „Bucureştiul este probabil singura capitală europeană fără planetariu“, a declarat Adrian Şonka, apreciind că un planetariu ar aduce, probabil, de zece ori mai mulţi oameni la Observatorul Astronomic. Muzeograful a spus că un planetariu costă zeci de mii de euro şi în afară de asta este nevoie şi de o clădire unde trebuie instalat. Mai mult, instrumentele de care dispune Observatorul Astronomic sunt destul de vechi, cel mai „nou“ instrument având aproximativ 50 de ani, iar cel mai vechi, „luneta amiralului“, având aproximativ un secol. La fel de vechi sunt şi cărţile din biblioteca Observatorului: „Sunt cărţi apărute până în 1980, multe fiind deja expirate, ştiinţific vorbind“, a punctat Adrian Şonka. Străzi acoperite cu sticlă în centrul istoric al Bucureştiului Săli de expoziţie, ateliere şi galerii pentru artişti plastici, cafenele muzicale, săli de teatru şi spaţii pentru concerte urmează să fie amenajate în 14 locaţii din Centrul Istoric al Bucureştiului, conform unui proiect iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor, susţinut de Primăria Capitalei. Cele 14 locaţii urmează să facă parte dintr-un circuit cultural şi turistic, în condiţiile în care Centrul Istoric ar trebui să devină principala zonă de interes pentru turişti, după cum afirmă Iorgulescu. Iorgulescu a sugerat ca o parte dintre străzi să fie acoperite cu sticlă, astfel încât să poată fi văzute straturile suprapuse ale construcţiilor provenind din secolul al XVI-lea până la finele secolului al XIX-lea. Ministrul a remarcat că în această zonă a oraşului s-au păstrat vechile trasee, prin urmare poate fi reliefată „suprapunerea de straturi culturale“. Primăria Municipiului Bucureşti a demarat, în luna martie a anului trecut, lucrările la infrastructura utilităţilor publice în proiectul-pilot „centrul istoric“. Valoarea proiectului de reabilitare a zonei-pilot din centrul istoric este de 20,7 milioane de euro, la nivelul infrastructurii. Finanţarea programului este asigurată din trei direcţii, respectiv 8 milioane de euro împrumut BERD, 1,8 milioane de euro - un grant din partea Guvernului Olandei şi 10,9 milioane de euro din surse asigurate de Primăria Municipiului Bucureşti prin emisiunea de eurobonduri.