Franţa a anunţat, săptămâna trecută, că bacalaureatul, examen sacrosant apărut în timpul lui Napoleon care nu mai răspunde însă nevoilor moderne de formare, va avea o nouă structură, începând din 2021, relatează AFP.
Noul bacalaureat va conţine patru probe scrise, printre care franceza şi filosofia, precum şi un mare examen oral, în timp ce seriile de probe specializate vor fi suprimate, a anunţat ministrul educaţiei, Jean-Michel Blanquer.
Potrivit ministrului Blanquer, examenul oral şi cele patru probe scrise vor reprezenta 60% din nota finală de bacalaureat. Cele 40% rămase vor proveni din aşa-numitul „control continuu” şi notele şcolare (10%), „pentru a pune în valoare regularitatea muncii elevului”. „Controlul continuu” înseamnă o serie de „probe comune” semestriale care pot avea loc în decembrie, ianuarie sau aprilie. Subiectele vor fi extrase dintr-o bancă naţională de subiecte, iar lucrările vor fi corectate de alţi profesori decât cei ai elevului.
Ministrul a anunţat şi sfârşitul împărţirii în serii (specializări) de tipul L (literar), ES (economic şi social) şi S (ştiinţific) pentru bacalaureat. „Vrem să oferim mai multă decizie elevilor şi să evităm ierarhiile artificiale între serii”, a declarat el.
În locul seriilor L, ES şi S, elevii vor urma un trunchi comun şi vor alege trei „specialităţi” în primii trei ani de liceu, din care vor rămâne doar două în anul terminal.
În trunchiul comun figurează franceza, filosofia, istoria-geografia şi învăţământul moral şi civic, două limbi de circulaţie, sportul şi o nouă disciplină intitulată umanism ştiinţific şi digital.
Printre „specialităţi” se află matematicile, fizica-chimia, ştiinţele vieţii şi ale Pământului, istoria-geografia şi geopolitica, ştiinţele economice şi sociale, umanism-literatură-filosofie, limbi şi literaturi străine, ecologie-agronomie şi teritorii, arte, ştiinţe din domeniul ingineriei, digitale şi informatice.
.jpg)
