România nu are infrastructură în domeniul culturii

România are nevoie de o infrastructură în domeniul culturii, fapt neglijat când se elaborează bugetele, a afirmat Virgil Niţulescu, secretarul general al Ministerului Culturii, ieri, într-o conferinţă în care au fost prezentate rezultatele proiectului Phare Twinning pentru patrimoniul cultural.

Rezultatele proiectului Phare Twinning în domeniul protejării patrimoniului cultural, derulat de Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC), au fost prezentate ieri. Instituţiile partenere ale proiectului au fost Agenţia pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Economică (AEI) din Austria, serviciile deconcentrate ale MCC, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) şi Ministerul Economiei şi Finanţelor (Autoritatea Naţională a Vămilor), conform Mediafax.

Programul Twinning îşi propune să ajute ţările beneficiare în construirea capacităţilor instituţionale şi administrative pentru a implementa „aquis comunitar“ la acelaşi standard ca şi statele membre. Twinning furnizează cadrul pentru ca administraţiille şi organizaţiile semi-publice în ţările beneficiare să poată lucra cu omoloagele lor din statele membre.

Virgil Niţulescu, secretar de stat în MCC, a spus că twinning-ul este „unul dintre cele mai bune instrumente pe care Uniunea Europeană le-a avut în vedere pentru implementarea programului Phare“, subliniind că, din cele peste 1.100 de proiecte de twinning dezvoltate la nivel european, cel dezvoltat pentru România este „singurul proiect desfăşurat în domeniul culturii“. Niţulescu a precizat că MCC are speranţa că „deciziile care se iau la nivelul Consiliului Uniunii Europene vor fi decizii care vor avea în vedere importanţa creşterii culturii ca factor de coeziune în Europa“. „Este responsabilitatea fiecărui stat să îşi stabilească propriile norme de protejare în domeniul culturii. (...) Începe să se întrevadă, la nivelul Uniunii Europene, o cooperare pentru implementarea unor politici mai strânse în domeniul cultural“, a spus Niţulescu. „Este nevoie de o infrastructură în domeniul culturii, lucru deseori neglijat, mai ales în elaborarea bugetelor. Această infrastructură înseamnă investiţie, pe de o parte, în oameni, dar şi într-o infrastructură fizică“, a mai precizat Niţulescu. „România şi-a găsit locul în Uniunea Europeană în contextul protejării patrimoniului cultural. Proiectul a fost un succes“, a afirmat şi Peter Benesch, lider de proiect Austria. „Unul dintre succesele acestui proiect îl reprezintă realizarea unei baze de date electronice pentru managementul bunurilor culturale. MCC şi ceilalţi parteneri ai proiectului vor putea folosi această bază de date pentru gestionarea bunurilor culturale. Această bază le va permite autorităţilor să ştie unde sunt bunurile culturale mobile, unde se duc şi ce se va întâmpla cu ele. Toţi partenerii vor avea acces la această bază de date şi vor putea lucra cu ea. Acesta este un mare succes, nu numai pentru România, ci şi un succes pentru celelalte ţări europene. Doar câteva state europene au o asemenea bază de dată“, a subliniat Benesch.

La sfârşitul implementării acestui ciclu de formare, 292 de specialişti ai instituţiilor şi autorităţilor beneficiare au fost prezenţi ca participanţi la cele 15 trainninguri. Pe lângă aceştia, la programele de instruire au fost înregistraţi şi reprezentanţi ai altor instituţii cu activitate în domeniul protejării patrimoniului cultural mobil, ridicând astfel numărul participanţilor la un total de 350. Formarea a fost asigurată de un număr de 27 de lectori, între care 15 specialişti români şi 12 experţi străini (Austria, Franţa, Italia, Slovenia).