România, ţara cu cele mai puţine cinematografe

▲ Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN) a prezentat o schiţă de studiu, realizată de Centrul de Studii şi Cercetări în domeniul Culturii, studiu al cărui scop este identificarea disfuncţionalităţilor din sfera culturii şi a soluţiilor de remediere a acestora ▲ Cercetarea s-a bazat pe realizarea a 50 de interviuri cu personalităţi consacrate în diferite ramuri ale culturii, care au expus problemele de care se lovesc în domeniul lor de activitate ▲

În sectorul cinematografic, problemele identificate sunt legate de modul de finanţare a producţiilor cinematografice, de lipsa resurselor umane şi a echipamentelor tehnice adecvate, precum şi a sălilor de cinematograf. În ceea ce priveşte distribuţia producţiilor cinematografice, o problemă severă o constituie dispariţia cinematografelor, România ocupând ultimul loc în Europa la numărul sălilor de cinema pe cap de locuitor. Printre soluţiile sugerate de specialiştii din domeniul cinematografic se înscriu reducerea impozitelor şi investiţia în aparatură tehnică. În cazul industriei de carte, lucrurile sunt ceva mai complicate, înregistrându-se o serie de lipsuri majore, de la caracterul limitat al resurselor materiale ale tipografiilor, la numărul scăzut de librării sau la lipsa serviciilor de consiliere în achiziţiile din domeniul culturii scrise.

Conform cercetării prezentate de MCCPN, se înregistrează un apetit scăzut pentru debuturi şi creaţie contemporană, preferându-se autorii deja consacraţi, iar principala problemă semnalată de specialişti este legată de statutul incert al creatorului.

Numărul librăriilor, din ce în ce mai mic

Claudiu Istrate, reprezentant al Asociaţiei Editorilor din România, a declarat că o mare problemă în domeniul cărţii o constituie scăderea numărului librăriilor, dar şi faptul că Ministerul Educaţiei cumpără manualele la preţuri mai mici decât cele de producţie, în loc să se preocupe, alături de MCCPN, de achiziţia de carte. În opinia sa, bugetele ministerelor Educaţiei şi Culturii au scăzut nejustificat în ceea ce priveşte achiziţia de carte. Istrate a afirmat că, în ianuarie, au scăzut vânzările de carte cu peste 30% faţă de anul trecut, planurile editoriale reducându-se cu până 25%, iar 10-20% din personalul editurilor fiind disponibilizat. În domeniul artelor spectacolului, semnalele de alarmă privesc problema resurselor financiare, a dotărilor tehnice slabe, a statutului ambiguu al artiştilor, implicarea redusă a sectorului privat, dar şi raportul inechitabil între costurile de producţie şi costurile de vânzare.

O situaţie similară se înregistrează şi în domeniul artelor vizuale, soluţia comună a celor intervievaţi referindu-se la necesitatea unei educaţii vizuale, deorece aceasta este foarte redusă în România. Reprezentanţii Centrului de Studii şi Cercetări în domeniul Culturii au precizat că marea problemă este că segmentul de consumatori din domeniul cinematografiei sau al artelor spectacolelor este acelaşi cu cel al consumatorilor de cărţi sau de producţii de arte vizuale.

Rezultatele acestei întrevederi vor fi materializate într-o strategie care va sta la baza acţiunilor şi proiectelor ce vor fi promovate de către MCCPN. Theodor Paleologu urmăreşte prin această iniţiativă conturarea unor priorităţi de finanţare care ar putea servi Administraţiei Fondului Cultural Naţional.