Educaţia tinerilor şi copiilor reprezintă pentru omenire astăzi o provocare din ce în ce mai complexă, mai ales dacă ţinem cont de dezvoltarea inteligenţei artificiale. Şcoala este nevoită să ţină pasul cu noile tehnologii şi să formeze oameni care să facă faţă noilor cerinţe ale pieţei de muncă şi nu numai. Am discutat despre sistemul educațional din România şi perspectivele acestuia cu domnul Mircea Miclea, profesor universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca antreprenor în domeniul tehnologiei şi fost ministru al educaţiei şi cercetării în Guvernul României.
Târg de Florii, la Muzeul Ţăranului Român
Târgul de Florii s-a deschis, ieri, la Muzeul Ţăranului Român, reunind meşteri populari din toată ţara, care expun ouă încondeiate, farfurii şi ulcioare de ceramică, costume populare, fuioare cu lână, măşti, ceaiuri din ierburi de leac, ţuică şi miere de albine.
Târgul a fost luat cu asalt de dimineaţă de grupuri de elevi de la şcolile din Capitală, de bucureşteni ieşiţi la promenadă, dar şi de turişti străini, cumpărătorii cu cea mai mare dare de mână. Printre fineţurile de la târg se numără iile brodate pe pânză topită, costume populare ardeleneşti, al căror preţ ajunge la patru milioane de lei, felicitări inedite de Paşti, cu ouă încondeiate cusute, care variază între 5 şi 20 de lei. „Oamenii preferă să cumpere felicitările pictate, din comerţ. Acestea sunt preferate mai mult de turiştii străini sau de românii noştri care le trimit felicitări rudelor din afara ţării“, a spus Anca Manea, de 59 de ani. Maria Petrican, de 63 de ani, a adus la târg îngeraşi din pănuşi de porumb. Femeia a mai expus măşti populare, între care se remarcă „înţeleptul satului“, cu barbă lungă, din aţă de cânepă, ciclopul, cu un singur ochi, şi Moş Vasile. Totuşi, cei mai mulţi vizitatori se înghesuie la plăcintele cu varză ale Lidiei Stareş, expuse pe foi de ştevie. Târgul de Florii va fi deschis până mâine inclusiv.



.jpg)