Sfânta Muceniţă Ecaterina este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe 25 noiembrie, iar printre puţinele biserici ocrotite de jertfelnicia eruditei Ecaterina, născută într-o familie de rang înalt din Alexandria Egiptului, se numără cea din satul ieşean Ulmi. Deşi se află pe drumul Hârlăului, la 50 km de Iaşi, cel mai vechi sat al comunei Belceşti îşi scrie în continuare istoria în tihnă. Asemenea muceniciei Sfintei Ecaterina, oamenii de aici au tras din greu să scoată ochii în lume, dar au răzbit cu ajutorul a trei mari piloni pe care s-au sprijinit: familia, şcoala şi Biserica.
„Copilul este mult mai aproape de Dumnezeu”
Recent, am fost informaţi despre scăderea populaţiei României cu aproximativ 4.507 persoane pe lună, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Mai mult, un raport al Băncii Mondiale arată că în ţara noastră trăiesc momentan 19,9 milioane de oameni. De la dr. Ioana Roşca, medic primar neonatolog, specialist pediatru şi şef de secţie la Maternitatea Giuleşti, am aflat care sunt cauzele acestui bilanţ îngrijorător şi cum este bine să procedăm pentru a avea generaţii de copii sănătoşi.
Cu o experienţă de aproape 20 de ani în domeniu, acumulată atât în ţară, cât şi în străinătate, dr. Ioana Roşca precizează că numărul copiilor născuţi prematur a crescut foarte mult. Cauzele sunt multiple. Circa 80% din copilaşii cu probleme care au venit pe lume la Maternitatea Giuleşti provin din familii dezorganizate. Situaţiile sunt dintre cele mai diverse: fie părinţii sunt necăsătoriţi, ori mamele au vârste sub 15 ani sau peste 35 de ani, fie partenerii sunt purtătorii unor boli. De asemenea, se sesizează o creştere a numărului pruncilor fertilizaţi in vitro, situaţie în care prezenţa sarcinilor gemelare (duble), imposibil de dus la termen în majoritatea cazurilor, este o constantă.
„Mai este şi o problemă de educaţie sexuală, deoarece constat frecvent că ambii parteneri au avut o multitudine de relaţii. În medie, 95% din naşterile premature sunt cauzate de infecţii la mamă. Ca să nu mai zic de modul de viaţă: intoxicaţia cu metale, cu pesticide, stres. Trebuie spus că aceste mame nu sunt neapărat needucate sau sărace. Surprize neplăcute apar şi în rândul celor şcolarizate, cu un nivel social ridicat”, explică medicul neonatolog.
Un punct de vedere perpetuat din generaţie în generaţie este ca viitoarea mamă să se pregătească pentru a naşte un copil sănătos. Maternitatea are chipul femeii împăcate cu ea însăşi, dedicată misiunii sale speciale pe pământ. Sfatul doctoriţei Roşca pentru mame este de a sta cel puţin 6 luni cu nou-născutul, fiindcă astfel de momente sunt vitale, de ambele părţi, sunt rare şi imposibil de recuperat. Până la vârsta de 2 ani, copilul nu are voie să privească la TV. Fătul trebuie tratat cu seriozitate încă de la naştere. Cei mici au nevoie de părinţi, de prezenţa şi atenţia lor, de mult dialog şi interacţiune. Investiţia afectivă, educativă, îngrijirea corespunzătoare din primii 7 ani se observă cu uşurinţă încă din perioada şcolară.
„Ei sunt firescul”
„De la 4-5 ani îi putem întreba ce decizii importante să luăm în viaţă. Ei sunt pragmatici şi sunt capabili să ne ofere răspunsuri clare la întrebări importante. Noi ne-am îndepărtat mult de divinitate, deci nu mai vedem lucrurile limpede. Copilul este mult mai aproape de Dumnezeu. Aşadar, copiii trebuie trataţi ca nişte adulţi de când sunt foarte mici, încă din maternitate. Ei sunt firescul”, remarcă medicul pediatru.
Suferinţa cauzată de boala propriilor copii îi transformă pe părinţi. Vin în maternitate pentru o bucurie şi când aşteptările le sunt contrazise, caută vinovaţi, explicaţii, cauze. După care îşi concentrează toate resursele pentru a găsi soluţii. „Suferinţa nu are rolul decât de a ne şlefui, de a ne creşte sufleteşte şi de a da naştere mai departe. Din punctul meu de vedere, prematurii sunt puternici. Suferinţa te face puternic, indiferent dacă eşti mare sau mic. Mi-am dat seama că aceşti copii sunt şi mai aproape de Dumnezeu. De la ei putem învăţa mult. Marea lecţie este să luptăm pentru viaţă până la ultima sa fărâmă”, mai spune neonatologul.
În altă ordine de idei, dr. Ioana Roşca vorbeşte despre importanţa Botezului în clipele incerte din viaţa unui prematur. Efectele benefice asupra micuţilor aflaţi la limita între viaţă şi moarte se confirmă astfel şi din perspectivă medicală.
„Dacă micuţii sunt la limita de supravieţuire, facem Botezul de urgenţă. Îi ajută enorm. Pot aminti în contextul dat de Ilie. La el am văzut concret efectul Botezului. Ilie a fost un sufleţel cu o patologie pulmonară foarte severă. Medical vorbind, nu ar fi putut să fie roz, adică să aibă saturaţie în oxigen 97%. A fost botezat în urgenţă. Imediat după Botez, Ilie a menţinut saturaţia de 97%, deşi patologia nu-i permitea această performanţă. În final, s-a prăpădit. Boala l-a învins, în pofida eforturilor depuse de noi”, încheie medicul Ioana Roşca de la Maternitatea Giuleşti.
„Mama naşte, mama renaşte”
„Vă mai spun ceva: mama naşte, mama renaşte, ea se ocupă de copii. Şi, desigur, foloseşte cea mai frumoasă metodă din iubire: îl îngăduie pe copil orice ar face acesta. Dacă băiatul e năvalnic, viteaz, i-a intrat în cap să cucerească lumea, de ce nu? Dar în întâlnirea cu prietenii el începe să se vadă inferior, pentru că la primul contact cu lumea n-a biruit, şi se întoarce plângând la mama sa. Aceasta îi spune: «Nu, puiul mamei, tu eşti împărat, tu ai să cucereşti lumea!». Astfel, mama îi dă continuu sentimentul de erou. Ea nu face lucrul acesta pentru că a învăţat undeva, ci pentru că-l iubeşte şi pentru că nu vrea să-l vadă un prost.
Nu ştiu dacă aţi citit o poezie scrisă de regina Elisabeta (care publica sub pseudonimul Carmen Sylva), soţia regelui Carol I: «De veţi auzi de un erou care a cucerit în războaie şi în urma lui a făcut dreptate, să ştiţi că a avut o mamă bună; De veţi auzi de un erou care a viersuit şi versul lui a schimbat sensuri de viaţă şi frumuseţi şi înflăcărări de inimă, să ştiţi că a avut o mamă bună!» Şi tot aşa vreo şapte modele de eroi. Ei, mi-a plăcut enorm! Aceasta este fata pe care trebuie să o avem, să o pregătim, mai ales dacă e preoteasă, căci multe fete o întreabă pe preoteasă anumite intimităţi femeieşti, mai repede decât pe preot.” (Părintele Arsenie Papacioc, „Despre armonia căsătoriei”, ediţie îngrijită de ieromonah Benedict Stancu, Editura „Elena”, Constanţa, 2013, pp. 58-59)