Şcoală de vară despre fenomenul anticomunist

„Cealaltă Românie - vocea celor fără drept la voce” este parte din motto-ul Şcolii de vară de la Sinaia, organizată în perioada 22-27 iulie, de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), despre fenomenul anticomunist. 15 tineri din ţară şi străinătate au participat la această primă ediţie, a cărei temă a fost „Exilul românesc postbelic”.

Prin intermediul unor prelegeri, work­shop-uri, proiecţii de film, vizite, dezbateri şi alte activităţi interactive, cei 15 participanţi: studenţi, masteranzi şi doctoranzi care dezvoltă sau intenționează să realizeze proiecte pe tema exilului românesc postbelic sau a aspectelor adiacente, au avut posibilitatea să aprofundeze fenomenul anticomunist postbelic sau exilul românesc şi să conştientizeze necesitatea recuperării istoriei, a valorificării contribuţiei culturale a exilului, dar şi a experiențelor de viață ale românilor plecaţi din ţară până în anul 1989 din motive politice.

Astfel, timp de șase zile, opt tineri din România şi șapte tineri din Italia şi Macedonia, vorbitori de limba română, au audiat prelegerile unor specialişti în domeniu: Luciana Jinga
(IICCMER),­ Ana Maria Cătănuş (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului), Sergiu Musteaţă (Universitatea „Ion Creangă” din Chişinău), Liviu Ţăranu (Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), Dumitru Dobre (Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc), Ştefan Popescu (Ministerul Afacerilor Externe). Totodată, au fost vizionate şi trei filme documentare, între care „Un Patriarh curajos. Vizita PF Teoctist la Vatican în 1989 - pr. Mihai Hau”, realizat de George Grigoriu, de la Realitatea TV.

„Noi am urmărit ca prin temele abordate, tinerii să cunoască întreaga arie istorică a exilului românesc postbelic, şi anume latura politică, culturală, religioasă, cât şi contribuția românilor la dezvoltarea patrimoniului cultural european. Totodată, am căutat să avem teme de interes în cadrul Şcolii de vară de la Sinaia pentru ca participanţii să rămână cu conștiința existenței unor români care au militat în străinătate, încercând să atragă opinia publică internațională asupra celor care se petreceau în timpul regimului comunist din România. Exilul românesc postbelic a păstrat o continuitate a valorilor și libertăților democratice ale românilor care, în acea perioadă, au fost întrerupte în ţară. Românii din exil, precum cele trei mari persona­lități ale exilului, Grigore Gafencu, George Ciorănescu și Jean Leontin Constantinescu, au luptat voluntar, şi-au asumat un rol în exil, de multe ori cheltuindu-şi banii proprii pentru editarea unor reviste şi ziare care să reflecte viaţa din exil, dar şi din ţară. Spre exemplu, Grigore Gafencu a avut un rol participativ la întâlnirile organizațiilor internaționale, încercând să reprezinte exilul românesc și faptul că ei sunt o voce, că trebuie să fie luați în seamă. Acestea ar fi câteva dintre ideile cu care am dori să rămână participanții la această Școală de vară de la Sinaia. Unii dintre ei, precum studenții din Italia, au venit poate din curiozitate, spre a-și îmbogăți cunoștințele, iar faptul că, alături de alţi tineri din Macedonia, sunt interesați de istoria exilului românesc și de identitatea poporului român pe noi ne bucură enorm”, a precizat Mihaela Toader, cercetător IICCMER și coordonator al proiectului „Școala de vară de la Sinaia. Exilul românesc postbelic”.

Şcoala de vară de la Sinaia are menirea de a ajuta generaţiile tinere, mai ales pe cele din diasporă, să înţeleagă că fenomenul exilului românesc are o legitimitate istorică şi morală de la care diaspora ar putea să se revendice. Mai mult, aceste generaţii se pot inspira din vieţile celor exilaţi pentru a continua lucrarea de sprijinire a cauzelor româneşti în diasporă, dar şi în ţară.

„Dorim să organizăm o a doua ediție, tot la Sinaia, cu alte teme și cu cât mai mulți tineri români din diasporă, pentru că ei ar putea reprezenta diaspora, ei ar putea forma o diplomație culturală care să atragă atenția asupra valorificării şi cunoaşterii culturii şi spiritualităţii româneşti, așa cum au făcut și cei din exil, la anumite întâlniri, conferințe şi să vorbească despre această istorie a românilor care se încadrează în patrimoniul cultural european. În calitate de coordonator, îmi doresc ca tot ceea ce vor învăța cursanţii la Şcoala de vară de la Sinaia să ducă mai departe și să se inspire din aceste modele ale exilului demne de urmat. Istoria exilului românesc postbelic, pe lângă faptul că este o istorie fascinantă şi cu pilde de urmat, poate constitui un punct de plecare al încrederii că există pentru ei, acolo, în diasporă, un spaţiu românesc care deja face din patrimoniul cultural european”, a explicat expertul IICCMER, Mihaela Toader.

Menirea unei şcoli este să formeze conştiinţe purtătoare de valori sau memorii vii, nu neapărat numai istorice, ci şi morale. Astfel, organizarea proiectului, „Şcoala de vară de la Sinaia. Exilul românesc postbelic”, pe lângă rezultatele dorite, a fost şi o întărire a perspectivei de înnoire continuă a prezentării istoriei pentru tineri, tot mai blamaţi pentru dezinteresul faţă de valorile trecutului. „Noi am încercat să le prezentăm mai multe modele de urmat şi mai multe aspecte pentru a evidenţia că românii din exil, deşi au plecat din ţară, nu şi-au abandonat propriile idealuri și pe românii din țară. Este o falsă impresie să-i privim cu suspiciune pe tineri, cum că ei nu mai sunt interesați de istoria noastră. Chiar ideea organizării unei școli de vară s-a născut acum un an, ca urmare a unor manifestări culturale pe care le-am avut în străinătate, organizate sub egida IICCMER, și unde am constatat că sunt tineri români, plecați după anul 1990, fie cu familia, fie la studii, care sunt interesați de istoria românilor care au plecat din România înainte de anul 1989. Atunci ne-am gândit ce am putea face ca să fie cât mai cunoscută istoria românilor care au plecat din motive politice din țară, iar o soluţie pentru a nu ne pierde istoria a fost organizarea unei activităţi educative. De aceea, cred că problema începe cu noi, cei care trebuie să le transmitem cunoștințele despre istorie, despre ceea ce s-a întâmplat în trecutul țării noastre și mă refer aici la istoria regimului comunist și la cea a exilului românesc. Am avut ocazia să iau acum doi ani un interviu istoricului Neagu Djuvara și sunt în acord cu ceea ce spunea, că tinerii au nevoie de un alt fel de istorie, nu de o istorie care să-i plictisească, cea cu date şi cu amănunte, ci trebuie să prezentăm istoria dintr-o perspectivă care să se adapteze spiritului tinerilor de astăzi şi, desigur, așa cum s-a întâmplat. Practic, problema nu este la tineri şi nu trebuie să-i acuzăm că nu sunt interesați, ci trebuie să ne gândim la noi, la istorici, la politicieni, la oameni de cultură şi la cei care sunt formatori de opinie, care ar trebui să fie mai atenți la felul cum prezintă istoria şi de ce tinerii nu mai sunt interesaţi de istorie. Tinerii sunt dornici să cunoască, dar trebuie ajutaţi. Chiar la Şcoala de vară de la Sinaia ei au venit cu foarte multe propuneri şi ideile lor le asociau cu o personalitate din trecut, iar asta m-a bucurat foarte mult”, a subliniat coordonatorul proiectului, Mihaela Toader.

Proiectul „Şcoala de vară de la Sinaia. Exilul românesc postbelic” a fost organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), împreună cu Institutul Cultural Român (ICR), partener principal, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, finanţator principal, şi Muzeul Naţional Peleş.