Simpozion dedicat Patriarhului Justinian la Mănăstirea Plumbuita

La Mănăstirea Plumbuita din Capitală, în pridvorul Casei Domneşti din incinta aşezământului monahal, a avut loc joi, 22 iunie, un simpozion dedicat vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, ierarh care, cu mult curaj, echilibru, diplomaţie şi tenacitate, a apărat Biserica Ortodoxă Română într-o perioadă zbuciumată din istoria acesteia. La eveniment au fost prezenți Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, stareți, monahi, oameni de cultură și credincioși.

Anul acesta s-au împlinit 40 de ani de când Patriarhul Justinian Marina a trecut la Domnul. Deoarece el este unul dintre restauratorii principali ai Mănăstirii Plumbuita din Bucureşti, cu prilejul hramului istoric al acesteia, „Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, în cadrul aşezământului monahal a fost organizat un simpozion, în memoria acestui mare ierarh al Bisericii noastre.

„Mănăstirea doreşte să-l cinstească pe unul dintre ctitorii restauratori ai ei, care s-a îngrijit în mod deosebit, într-o perioadă grea, ca această mănăstire să rămână aici, ca o cetate de strajă, apărând Bucureştiul prin rugăciune şi prin lucrarea duhovnicească a unora dintre vieţuitorii ei. De aceea, Mănăstirea Plumbuita a dorit să organizeze un simpozion în acest an pe care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a dedicat Patriarhului Justinian Marina și tuturor celor care au apărat Biserica Ortodoxă Română în vremea ­comunismului”, a evidenţiat Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.

În continuare, ierarhul a vorbit despre monahii care au suferit în timpul perioadei atee comuniste, dar şi despre unii susţinători ai Mişcării spirituale „Rugul Aprins”. „La Mănăstirea Plumbuita s-au remarcat câţiva stareţi care aveau să devină călugări renumiţi ai monahismului românesc. Este vorba despre fostul exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, arhim. Iustinian Florea, care a condus această mănăstire în perioada 1952-1954 şi apoi din 1960 până în 1966. Apoi, a venit aici, la Mănăstirea Plumbuita, părintele Sofian Boghiu, din mai multe motive. În primul rând, mănăstirea avea nevoie de o refacere spirituală, iar în al doilea rând, părintele, lucrând în cadrul Atelierelor Patriarhiei Române, avea un atelier în care îşi putea desfăşura activitatea, chiar în incinta mănăstirii pe care o conducea. Părintele Sofian Boghiu a rămas aici într-o perioadă foarte grea pentru monahism şi pentru Biserică în general. La puţin timp după ce Patriarhul Justinian a hotărât mutarea sa de la această mănăstire, el a fost arestat. În perioada când părintele Sofian a condus această vatră monahală, el a avut legătură cu foarte mulţi intelectuali, parte dintre ei membri ai Mişcării «Rugul Aprins». Înainte de a fi arestat, arhim. Sofian Boghiu mărturisea că s-a întâlnit cu Daniil Sandu Tudor de şase ori în timpul stăreţiei sale la Mănăstirea Plumbuita şi o dată în incinta Mănăstirii Slatina, din ţinutul Fălticenilor”, a precizat Preasfinţia Sa. Ierarhul i-a mai amintit în cuvântul său şi pe arhimandritul Benedict Ghiuş, arhimandritul Maxim Mereanu, arhimandritul Narcis Luchian, părintele Dumitru Stăniloae, scriitorii Şerban Cioculescu, Vladimir Străinu şi Dinu Pillat, pe ierarhul Bartolomeu Valeriu Anania, dar şi pe Alexandru Mironescu, Vasile Voiculescu şi Barbu Slătineanu.

A luat apoi cuvântul arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal la Atelierele Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă ale Patriarhiei Române, care a exprimat mărturii luminoase despre Mănăstirea Plumbuita, dar şi despre Atelierele Patriarhiei Române, care au funcţionat la această vatră monahală, în timpul arhipăstoririi Patriarhului Justinian Marina. „Dacă Atelierele Patriarhiei Române îşi au începutul în timpul primului Patriarh al României, Miron Cristea, perioada de înflorire şi de maxim urcuş de până atunci o putem identifica în timpul arhipăstoririi Patriarhului Justinian (...). Pentru prima dată în istoria lor, în timpul Patriarhului Justinian, Atelierele Patriarhiei Române au avut o clădire proprie, zidită la Schitul Maicilor. Inaugurarea sediului central al atelierelor s-a făcut la 6 iulie 1958”, a spus arhim. Dionisie Constantin.

În prezentarea sa, părintele arhimandrit Nectarie Șofelea, starețul mănăstirii bucureștene Radu Vodă și exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucu­rești­lor, a vorbit despre încercările regimului comunist de a subjuga Biserica și despre modul cum vrednicul de pomenire Patriarh Justinian a reușit să o conducă în acele vremuri tulburi. „Înțe­legând de la început auspiciile sub care trebuia să acțio­neze, Patriarhul Justinian Marina a proclamat el însuși necesitatea reformei, inclusiv în monahism, în ideea că aceasta o va face Biserica, conform intereselor ei, iar acest lucru va opri autoritățile să caute motive de amestec în treburile Bisericii. Astfel că, încă din mesajul de întronizare, Justinian anunța că mănăstirile trebuie să ajungă centre de radiere spirituală și de muncă”, a arătat părintele arhimandrit Nectarie Șofelea. De asemenea, a vorbit despre restaurarea a două mănăstiri importante din București, respectiv Mănăstirea Plumbuita, care se afla în ruină în acea perioadă, și Mănăstirea Radu Vodă, evidențiind faptul că „restaurarea Mănăstirii Plumbuita, așa cum se înfățișează ea acum, este opera Patriarhului Justinian. S-au realizat aici reparația radicală a bisericii, cu păstrarea a tot ce s-a mai putut din vechea pictură, refacerea chiliilor, a clopotniței și a casei domnești”, a arătat părintele arhimandrit Nectarie Șofelea, care a mai precizat că „la Mănăstirea Radu Vodă, Patriarhul Justinian este un nou ctitor și ocrotitor, asemenea domnitorilor care au zidit-o și au înfrumusețat-o”.

Arhim. Iustin Bulimar, stareţul Mănăstirii Plumbuita, a prezentat în cuvântul său aspecte privitoare la legătura Patriarhului Justinian Marina cu Mănăstirea Plumbuita. „Conştient fiind că fără un monahism profund nu va putea face faţă regimului comunist, încă de la începutul misiunii sale ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Justinian şi-a exprimat dorinţa de a organiza cinul monahal la Mănăstirea Plumbuita şi Mănăstirea Antim, deschizând un amplu program de restaurare. Restaurarea Mănăstirii Plumbuita se pare că deţine, cronologic, locul I la capitolul restaurărilor pe care le-a realizat în decursul celor 29 de ani de arhipăstorire”, a subliniat arhim. Iustin Bulimar.

Maica Lucia Dumbravă, fostă stareţă a Mănăstirii Pasărea, a vorbit despre perioada petrecută la seminarul monahal înfiinţat de Patriarhul Justinian la Mănăstirea Plumbuita. Maica Atanasia Văetişi de la Mănăstirea Stavropoleos a prezentat un bogat material iconografic, descoperit în Arhivele Institutului Naţional al Patrimoniului, şi a vorbit despre restaurarea Mănăstirii Plumbuita care s-a făcut în timpul Patriarhului Justinian sub stricta asistenţă a Comisiei Monumentelor Istorice.