LIBREX - reconstituiri

În februarie 1992 am avut şansa de a mă afla în Belgia, la un curs de administraţie (management cultural), într-un grup de 10 (zece) tineri români, selectaţi, în plan naţional, de ministrul culturii de atunci, domnul Andrei Pleşu, om al cărţii prin excelenţă.

Între secvenţele memorabile ale acelor zile, îmi amintesc de vizita pe care ne-au asigurat-o organizatorii, la Târgul internaţional al cărţii, în Bruxelles (La Foire du Livre). Ne-am rătăcit, efectiv, prin „halele“, printre rafturile impresionante ale spaţiului destinat tradiţionalului foaier.

Împreună cu poetul Daniel Corbu, cu regizorul Alexandru Dabija, cu arheologul Marian Neagu ne-am pierdut cu firea în acea imensitate de cărţi, papetărie, casete. Impresionanta ofertă ne-a zăpăcit atât de tare încât momentul închiderii ne-a surprins nepregătiţi. În acel templu al cărţilor, noţiunea timpului dispăruse, pentru noi, esticii „paraşutaţi“ în occidentul lucrului bine făcut.

Pe acest fond, la întoarcerea în ţară, am lansat proiectul unui început de însumare a cărţilor şi editorilor din Iaşi. Am antrenat în acest sens prietenii de la Camera de Comerţ şi Industrie (proaspăt constituită), de la Centrul de Librării (ulterior devenit S.C. Sedcom Libris), de la Asociaţia Scriitorilor (filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor) şi de la Inspectoratul pentru Cultură.

Cu toate dificultăţile începutului, aliatul de nădejde, poetul Cezar Ivănescu (proaspăt revenit în Iaşul studenţiei), a fost factorul decisiv în a începe travaliul, cu toate riscurile şi ezitările acelui an. Astfel, am optat pentru un „Salon al cărţii neolatine“. Spaţiul de exprimare am convenit a fi Muzeul „Mihai Eminescu“ din Parcul Copou. Ediţia I a avut loc, într-un context improvizat, dar entuziast, pe fondul sărbătorilor creştine (tradiţie reluată prin grija PF Părinte Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), de Sfânta Parascheva, în toamna anului 1993.

Trecură anii experimentali. Ediţia a IV-a s-a desfăşurat la Teatrul „Luceafărul“, spaţiu muzeului eminescian din Copou devenind insuficient. Numărul editurilor sporise. Mijloacele tehnice de organizare (iniţial empirice, cu vitrine inconfortabile, din dotarea Muzeului Literaturii Române din Iaşi), logistica modernă, pătrunsă, treptat, la noi, ne oferea un alt context de expunere şi dialog cu publicul.

Echipa organizatorică se rodase, cu Cezar Ivănescu, Eugenia Novac, Ioan Holban (pe care l-am ales, pe viaţă, preşedinte al juriului). Banalele enunţuri ale premiilor au primit, în timp, conţinut, precum OVIDIU (pentru editarea culturii clasice latine şi romane), SOCEC (pentru ediţie critică), OTILIA CAZIMIR (literatură pentru copii), VASILE POGOR (pentru importul de carte şi publicaţii culturale şi ştiinţifice), IOAN PETRU CULIANU (pentru cea mai importantă editură care cultivă literatura diasporei româneşti). La această ediţie, reuşită, „luceferistă“, au fost prezenţi peste 150 de librari, editori, scriitori, jurnalişti.

În timp, cu eforturi, dar şi asumată continuitate, iniţialul SALON de carte a devenit... TÂRG de cărţi (după expresia regretatului Mihai Ursachi, susţinător entuziast al proiectului, nu numai în calitatea lui de distins scriitor, ci şi în ipostaza de consilier al Primăriei Iaşi - care a devenit parteneră a efortului nostru, în varianta primariatului domnului Constantin Simirad).

În 1997, ediţia a V-a s-a desfăşurat în spaţiile generoase la SALA PAŞILOR PIERDUŢI, a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, spre bucuria miilor de studenţi şi magiştri. În acel an, am instituit premii noi, precum: DOSOFTEI (pentru bibliofilie), THEOFIL SIMENSKY (pentru editarea literaturii universale), MIHAIL KOGĂLNICEANU (pentru editarea cărţii ştiinţifice şi de specialitate).

Tot anul 1997 a fost începutul unei noi manifestări în cadrul târgului nostru: COLOCVIILE NAŢIONALE DE LITERATURĂ. Cel dedicat tinerilor autori, a fost susţinut de Codruţa Gavril, Codrin Liviu Cuţitaru, Radu Andriescu şi bucureşteanul Bogdan Ghiu. La această ediţie am reţinut, între multe prezenţe naţionale semnificative, şi pe cea a lui Gabriel Bacovia, fiul marelui poet.

Ediţia din acest an, coordonată, precum cele anterioare, în principal de SEDCOM LIBRIS (cu vârf de lance domnul director Petru Radu, secondat de Alina Hucai şi echipa) şi de Primăria Iaşi (aflată în sărbătoarea celor 600 de ani de celebrare documentară a târgului bahluian) se desfăşoară în spaţiile Palatului Culturii (Complexul Muzeal Naţional „Moldova“), în aceste zile (20-24 februarie).

Încă un minunat prilej de a ne reântâlni, de a ne regăsi, de a dialoga, peste timp, în timp, cu Homer, Cervantes, Shakespeare, Goethe, Gogol, Eminescu şi Ion Creangă, dar şi cu substanţialii noştri contemporani, de la bucureşteana editură Ideea Europeană şi până la vecina editură Polirom.