Răsfoind Patericul Românesc, în capitolul consacrat Sfântului Mitropolit Iosif Naniescu, am întâlnit, cu uimire și bucurie deopotrivă, o pagină evocatoare, în care se oglindesc atât mărinimia ierarhului
Logos şi poezie
Ştiu, fără să pricep
de Vasile Voiculescu Ştiu, fără să pricep, Treimea Şi pe Ea viaţa îmi aşez, Cum îmi cred, cu toata adâncimea, Inima pe care nu mi-o văz. Tainica, neistovita ei lucrare Într-o rană mi s-a-mpărtăşit: Rodnicul de viaţă fără încetare Sânge, în trei feţe, dar nedespărţit...



.jpg)