„Maica Domnului este a patra faţă duhovnicească în ceruri“

Dumnezeu primeşte pe om la pocăinţă până la ultima lui suflare, dacă se întoarce din toată inima şi cinsteşte pe Maica Domnului. Să aveţi mare evlavie către ea, că fericită este casa şi familia care are în casă icoana Maicii Domnului. În fiecare zi să-i citiţi acatistul şi paraclisul. Dacă nu ar fi Maica Domnului în ceruri, lumea asta s-ar fi pierdut de două mii de ani. Ea pururea stă în genunchi şi se roagă Preasfintei Treimi. Ea este a patra faţă duhovnicească în ceruri. Ştiţi oare cine este Maica Domnului? Împărateasa Heruvimilor, Împărăteasă a toată făptură, cămara Întrupării lui Dumnezeu, uşa luminii, uşa vieţii, uşa cea încuiată prin care n-a trecut nimeni, decât Domnul nostru Iisus Hristos. Ea este scară către cer, cădelniţă dumnezeiască, biserică a Preasfântului Duh. Maica Domnului este mireasma Tatălui, Maica Cuvântului şi biserica Dumnezeiescului Duh. Câtă milă o să aibă Maica lui Dumnezeu de cei ce au cinstit-o pe ea şi au lăudat-o! Şi câtă urgie o să vină peste cei ce n-au crezut în sfinţenia ei! La icoana Maicii Domnului cu Pruncul în braţe vezi cerul şi pământul. Domnul reprezintă cerul, este mai presus de ceruri, şi Maica Domnului reprezintă pământul. Ea este din neamul nostru. Braţele Maicii Domnului sunt mult mai puternice decât umerii Heruvimilor şi ai Serafimilor. Ea ţine pe Cel ce a făcut cerul şi pământul şi toate cele văzute şi nevăzute. Ea este mama noastră, care are milă şi de săraci şi de văduve. Pururea se roagă Mântuitorului pentru iertarea păcatelor noastre. Dintre toţi sfinţii, pe care trebuie să-i cinstiţi, să cinstiţi mai tare pe Maica Domnului! Auziţi cum laudă Biserica pe Maica Domnului? Scaun de Heruvimi, Fecioară. Ai auzit Axionul Marelui Vasile? Aţi auzit „că pântecele tău mai desfătat decât cerul a lucrat!“. Comoara şi vistieria tuturor darurilor Duhului Sfânt a fost Maica Domnului! Prin Maica Domnului, Dumnezeu S-a pogorât până la noi şi firea noastră s-a ridicat până de-a dreapta măririi întru cele înalte, până de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl. Firea cu care este îmbrăcat Hristos astăzi, adică firea omenească fără de păcat, a luat-o din preacuratele sângiuiri ale Maicii Domnului. Iată, ea este scară lui Iacov pe care se pogorau şi se suiau îngerii lui Dumnezeu, pe care a văzut-o Iacov când dormea, când mergea spre Laban Sirianul. Că Dumnezeu S-a pogorât pe această scară, prin Întrupare, până la noi, S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din preacuratele sângiuiri ale Fecioarei Maria şi a ridicat firea noastră până de-a dreaptă măririi întru cele înalte, de unde era căzută toată firea lui Adam în fundul iadului, cu toţi patriarhii şi proorocii.