Mogul

Discursul public al ultimului deceniu a propulsat în circulaţie acest cuvânt care, până nu demult, putea fi găsit numai în enciclopedii, deoarece se referă la o noţiune aparţinând istoriei universale. De fapt, el nu este înregistrat nici astăzi în cele mai multe dicţionare ale limbii române, chiar mai noi; de exemplu, nu figurează nici în cea de a doua ediţie (1997) a Dicţionarului de cuvinte recente, publicat de Florica Dimitrescu.

Ca de obicei, presa, un adevărat laborator al limbii literare, reprezintă mijlocul prin care termeni specializaţi din diferite domenii (de exemplu, din istorie, geografie, astronomie sau din alte ştiinţe) pătrund în uzul comun, în vorbirea curentă; astfel, una din primele atestări ale cuvântului mogul apare, după Noul dicţionar universal al limbii române (ediţia a treia, 2008), în „Dilema“, deja cu valoare figurată, referindu-se la realităţi politico-sociale din vremea noastră: „Se clatină imperiile mogulilor“. Propunându-ne să nu ne lăsăm antrenaţi de sarcasmul din discursul politic actual, în care termenul este folosit în enunţuri pornind de la un prim sens derivat, acela de „persoană importantă din industrie, finanţe, mass-media, industria filmului“ etc., preluat de presă din engleză (în dicţionare ale acestei limbi este explicat prin „potentat“, familiar „ştab“), vrem, totuşi, să le prezentăm cititorilor calea pe care, pornind de la străvechi realităţi asiatice, s-a ajuns la accentuate semnificaţii depreciative.

Aşadar, în limbajul internaţional, vehiculat de mass-media, cuvântul a intrat din engleză (ce cunoaşte şi grafiile moghul, mughal, cu reflexele din franceză moghol sau mogol), iar în limba engleză termenul porneşte de la o anumită situaţie pe care britanicii au cunoscut-o după cucerirea Indiei, unde domnea dinastia „Marilor Moguli“, instaurată în prima jumătate a secolului al XVI-lea. La bază se află un cuvânt persan care înseamnă, de fapt, „mongol“, iar referirea este la provenienţa acestei dinastii, originară din stepele Asiei Centrale, numită şi Moghulistan - „Ţara mongolilor“.

Stăpânind un imens imperiu ce cuprindea, în perioade de înflorire, cum a fost şi aceea a împăratului Akbar cel Mare, în afară de subcontinentul indian, şi părţi din Afganistan, Marii Moguli au marcat istoria Indiei şi prin edificarea unor remarcabile monumente de arhitectură, printre care celebrul Taj Mahal, din oraşul Agra, fostă capitală a Imperiului Mogul. Numele dinastiei s-a asociat, însă, cu noţiunea de putere nelimitată, discreţionară, dar şi manifestată ostentativ, imagine intrată într-un fel de mitologie a Imperiului Britanic. De aici sensul figurat al cuvântului în limba engleză: „persoană importantă, influentă şi autoritară“.

Dar, de la oarecare admiraţie, s-au dezvoltat, apoi, conotaţii negative, cele pe care le regăsim astăzi şi în publicistica de la noi, termenul devenind un adevărat depreciativ; aşadar, de la evocări din presă de tipul „Delhi - oraşul marilor moguli“, se poate ajunge la „Marii moguli ai maicii Rusia“, la „Mogulii internetului“, „Mogulii energiei“ sau la „Mogulii imobiliari ai Clujului“, dar mai ales la „Marii moguli ai clasei politice“.

Iar discursul campaniei electorale a extins folosirea cuvântului de la sintagma „moguli de presă“, pentru a numi diverşi potentaţi ai vieţii politice; de exemplu, se afirmă că „deciziile privind structura guvernului, programul de guvernare şi privatizările sunt decise la sediile firmelor «mogulilor»“, cu riposta că nu pot fi răi numai „Mogulii altora“!

Asistăm, de fapt, la o anumită generalizare a utilizării, oricum depreciativă, a termenului, de vreme ce acesta poate apărea pentru a prezenta orice asociere ce controlează un domeniu; proba peremptorie poate fi considerată o formulă aleatorie ca „Mogulii lifturilor“, de pe blog, care se referă la „coalizarea“ a două societăţi „care vând spaţiile de publicitate din lifturi“.