Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
2009 va fi sumbru pentru economia românească
▲ Proiectul de buget, pe care Guvernul format după alegerile din 30 noiembrie urmează să îl propună spre aprobare Parlamentului, se bazează pe o creştere a Produsul Intern Brut de 2,5% şi un deficit public de 2%, faţă de 5,2 în anul precedent ▲ Potrivit Guvernului, numărul şomerilor ar trebui să treacă de la 403.000 în decembrie 2008 (respectiv 4,4% din populaţia activă) la 505.000 la sfârşitul lui 2009 ▲
România, care a înregistrat în 2008 o creştere record de aproximativ 7,8%, se pregăteşte pentru o aterizare forţată a economiei, accentuată de prăbuşirea pieţelor şi deprecierea monedei naţionale, apreciază analiştii. Proiectul de buget, pe care Guvernul format după alegerile din 30 noiembrie urmează să îl propună spre aprobare Parlamentului, se bazează pe o creştere a Produsul Intern Brut de 2,5% şi un deficit public de 2%, faţă de 5,2 în anul precedent. Aceste cifre au fost totuşi contrazise luni de Comisia Europeană, ale cărei previziuni sunt mai pesimiste: creşterea nu va depăşi 1,75%, în timp ce deficitul public atinge 7,5%. „Cifrele de la Bruxelles se bazează pe datele furnizate de fostul Guvern“, s-a apărat premierul Emil Boc. Dar analiştii şi cei din mediile de afaceri nu îşi ascund îngrijorarea, temându-se de o stagnare a economiei, chiar o intrare în recesiune, o prăbuşire a leului la un nivel fără precedent, o prăbuşire a exporturilor şi o creştere rapidă a ratei şomajului. „Anul 2009 va fi unul foarte prost pentru România“, a rezumat într-un interviu acordat AFP preşedintele Asociaţiei exportatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu. „Creşterea PIB prevăzută de Guvern este prea optimistă, dacă se va înregistra o creştere zero, va fi bine“, a adăugat el. În ceea ce priveşte exporturile, el pariază pe o scădere puternică a acestora în raport cu 2008, în timp ce „în primele zece zile ale lui ianuarie, exporturile către ţările din afara UE au scăzut cu 47%“. Acest lucru este anticipat în pofida deprecierii leului, care a pierdut peste 10% din valoare de la începutul lui ianuarie şi a atins marţi cel mai mic nivel, moneda europeană fiind cotată la 4,3 lei. „Banca Centrală ar trebui să intervină pentru a opri prăbuşirea leului, deoarece valoarea sa actuală nu favorizează nici importatorii, nici exportatorii“, apreciază Ionescu. Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de preşedintele Asociaţiei oamenilor de afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, în opinia căruia ceea ce exportatorii ar putea câştiga din variaţia ratei de schimb se evaporă prin dobânda bancară, care a atins 20%. „Companiile din întreaga lume beneficiază de tot felul de facilităţi din partea statelor respective, dar nu este şi cazul României“, a adăugat el. Întreprinzătorii din România cer sprijinul statului Antreprenorii români au cerut astfel injecţii de capital din partea statului şi crearea unui fond de garantare a împrumuturilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Această cerere a intervenit în timp ce, confruntându-se cu o scădere a comenzilor şi o lipsă tot mai mare de lichidităţi - din cauza neîncrederii băncilor -, întreprinderile anunţă în cascadă opriri ale producţiei şi trimiterea în şomaj tehnic a mii de angajaţi. Potrivit Guvernului, numărul şomerilor ar trebui să treacă de la 403.000 în decembrie 2008 (respectiv 4,4% din populaţia activă) la 505.000 la sfârşitul lui 2009. Pentru Matei Brătianu, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), această cifră este totodată „foarte subevaluată“. „Cu imigranţii care se vor întoarce în România determinaţi de criza din ţările occidentale, numărul cererilor de muncă va atinge 800.000, chiar un milion“, anticipează el. În acest context dificil, problema unui apel la FMI, care ar putea oferi o gură de oxigen economiei, revine din ce în ce mai des în dezbateri.