Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
70 de lideri mondiali la funeraliile lui Nelson Mandela
Nelson Mandela, personalitate marcantă a politicii mondiale, a luptei pentru drepturile şi libertăţile omului, a murit joi, 5 decembrie. La funeraliile naţionale de astăzi, care vor avea loc la Johannesburg (Africa de Sud), şi-au anunţat prezenţa aproximativ 70 de lideri mondiali.
A fost numit, înainte şi după moartea sa, „erou al umanităţii“, „simbol al reconcilierii“ sau „părintele Africii de Sud“. Întreaga lume îi aduce în aceste zile un omagiu celui care a luptat, chiar şi din închisoare, pentru libertăţile oamenilor indiferent de rasă ori convingeri. „Nelson Mandela a fost un exemplu pentru întreaga omenire“, a declarat preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Didier Burkhalter, în deschiderea reuniunii de vineri a Consiliului ministerial al OSCE. După alocuţiunea acestuia, participanţii au omagiat memoria lui Mandela printr-un minut de reculegere. Numele lui Nelson Mandela, pus pe aceeaşi treaptă cu Mahatma Ghandi, se leagă în primul rând de activitatea sa împotriva sistemului apartheid, pentru care a suferit în închisoare nu mai puţin de 27 de ani. De altfel, primul preşedinte de culoare al Africii de Sud a fost recompensat, în 1993, pentru determinarea şi convingerile democratice, cu Premiul Nobel pentru Pace.
Personalitatea marelui lider african este reliefată şi de numeroasele aprecieri şi omagieri aduse de liderii politici ai lumii, dar şi de funeraliile organizate la Johannesburg, la care şi-au anunţat prezenţa 70 de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume, potrivit ministrului sud-african de externe Maite Nkoana-Mashabane, printre aceştia numărându-se şi primul-ministru al României, Victor Ponta.
La aflarea morţii lui Nelson Mandela, SUA şi Franţa au decis, în semn de respect, să coboare drapelul în bernă, premierul Jean-Marc Ayrault apreciind că „acest simbol lasă o moştenire, iar noi toţi avem responsabilitatea ei“. Ieri, cele două camere ale Parlamentului din Africa de Sud s-au reunit în şedinţă comună dedicată memoriei celui care a fost, în perioada 1994-1999, primul preşedinte de culoare al Africii de Sud.
După procesiunea solemnă de astăzi, sicriul cu trupul lui Mandela va fi expus, timp de trei zile, în Pretoria, la sediul guvernului, urmând ca sâmbătă să fie transferat în sătucul Qunu din sudul ţării. Acolo au trăit strămoşii marelui om politic, unde Mandela şi-a exprimat dorinţa de a fi îngropat.
Despre personalitatea puternică a lui Nelson Mandela, fostul consul general al României la Cape Town (Africa de Sud), Silviu Rogobete, a scris, citat de Hotnews.ro: „În fapt, Africa de Sud nu se poate imagina pe sine fără Madiba (n.r., părintele, tatăl, după cum îl mai numesc conaţionalii). Unii comentatori consideră chiar că edificiul democratic va colapsa fără el, alţii spun că despărţirea de el este testul maturităţii naţiunii. (…) Nu am întâlnit nici o persoană, alb, negru sau de culoare, care să se fi întâlnit vreodată cu Madiba personal fără să fi fost fermecaţi de umanitatea sa, de căldura plină de simplitate cu care aborda absolut pe oricine“.
Născut la 18 iulie 1918, la Mvezo, Nelson Rolihlahla Mandela a fost primul preşedinte de culoare din istoria Africii de Sud (1994-1999). A fost condamnat la închisoare pe viaţă, la 12 iunie 1964, însă a fost eliberat, după 26 de ani de detenţie, la 11 februarie 1990. În 1993 a primit Premiului Nobel pentru Pace. De-a lungul vieţii a primit peste 250 de distincţii şi medalii, dedicându-se, după retragerea din politică, campaniilor umanitare.