A început campania electorală pentru primele euroalegeri din România

▲ Campania electorală pentru primele euroalegeri organizate în România a început ieri, la scrutin fiind înscrise 13 partide şi un candidat independent ▲ Potrivit algoritmului din Parlamentul European, România are rezervate 35 de mandate ▲ Românii sunt chemaţi să-şi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European pe 25 noiembrie, concomitent cu referendumul organizat de preşedintele Traian Băsescu cu privire la introducerea votului în circumscripţii uninominale ▲

Cum au loc alegerile

Alegerile pentru Parlamentul European sunt organizate la nivel naţional, într-o singură circumscripţie. Pragul electoral pentru intrarea în faza distribuirii mandatelor de europarlamentari este de 5% din voturi. Pentru a fi aleşi, candidaţii independenţi trebuie să depăşească norma electorală stabilită prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate la 35, numărul de mandate pentru România în Parlamentul European.

Persoanele care nu vor vota în circumscripţia electorală la care sunt arondate vor fi trecute pe listele electorale suplimentare.

Pentru a preîntâmpina votul multiplu, Guvernul a decis ca alegătorii înscrişi pe listele suplimentare să voteze doar după completarea unei declaraţii pe proprie răspundere prin care precizează că nu au votat şi în alte circumscripţii. Listele suplimentare şi declaraţiile pe proprie răspundere vor fi centralizate, iar în cazul în care vor fi depistaţi alegători care au votat de mai multe ori, se va declanşa cercetarea penală.

Campania de informare

La 26 octombrie, cu 30 de zile înainte de data alegerilor pentru Parlamentul European, va începe campania electorală, care se va încheia la 24 noiembrie.

Imprimarea buletinelor de vot se va face cu 15 zile înainte de data alegerilor, respectiv cel târziu 10 noiembrie.

Distribuţia buletinelor către birourile electorale ale secţiilor de vot se face în preziua alegerilor, 24 noiembrie, la fel ca şi predarea ştampilelor şi a celorlalte materiale necesare votării.

181 de secţii de votare în străinătate

Ministerul Afacerilor Externe va organiza 181 de secţii de votare pe lângă ambasadele României (secţiile consulare), consulate generale şi consulate onorifice, pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile europarlamentare din 25 noiembrie de către cetăţenii români aflaţi în străinătate.

Aceste secţii de votare aparţin de circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti şi au fost stabilite în conformitate cu Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare.

Lista secţiilor de votare care vor fi organizate în străinătate va putea fi consultată pe site-ul MAE, numărul acestor secţii de votare fiind cu trei mai mare decât numărul disponibil la referendumul din 19 mai - 178, când au votat aproximativ 75.000 de cetăţeni români aflaţi la momentul votului în străinătate.

Aceştia vor putea vota, în 25 noiembrie, pe baza unui act de identitate valabil: paşaport diplomatic, paşaport de serviciu, paşaport simplu, paşaport temporar, titlu de călătorie, carte de identitate.

Toţi cetăţenii români care votează în străinătate, atât cei cu domiciliul în străinătate, cât şi cei cu domiciliul în România, vor completa o declaraţie pe proprie răspundere, dată sub sancţiunea Legii penale, conform căreia nu şi-au exercitat dreptul de vot şi nu şi-l vor mai exercita, în respectiva zi a alegerilor.

Scrutinul se va derula în intervalul orar 7.00-21.00 (ora locală a fiecărei ţări), şefii misiunilor diplomatice având obligaţia de a asigura publicarea în mass-media locale a anunţurilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor. În aceste anunţuri, vor fi informaţii referitoare la data scrutinului şi intervalul orar în care se va desfăşura votul, secţiile de votare care urmează a fi organizate în ţara de reşedinţă, documentele pe baza cărora se poate exercita dreptul de vot şi alte detalii de interes.

Componenţa BEC şi reprezentarea partidelor în BEC

Biroul Electoral Central organizat cu ocazia alegerilor reprezentanţilor României în Parlamentul European are în componenţă 15 membri. Preşedinte al BEC este judecătorul Gheorghe Florea, iar locţiitor - judecător Maura Olaru. Ceilalţi judecători membri ai BEC sunt: Lavinia Curelea, Gheorghiţa Luţac şi Carmen Sîrbu. Formaţiunile politice sunt reprezentate de Anghel Stanciu - PSD, Ioan Ghişe - PNL, Cristian Ene - PD, Gheorghe Funar - PRM, Szekely Levente Csaba - UDMR, Luminiţa Motoc - PC, Tamara Baicu - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. De asemenea, din BEC fac parte preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Octavian Opriş, şi vicepreşedinţii Ana-Maria Pătru şi Marian Muhuleţ.

Ordinea pe buletinele de vot

Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, pe 17 octombrie, ordinea partidelor politice pe buletinele de vot pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc pe 25 noiembrie.

În urma tragerii la sorţi s-a decis că Partidul Democrat este primul pe buletinul de vot, urmat de Partidul România Mare, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Conservator, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Partida Romilor, Partidul Verde, Partidul Iniţiativa Naţională, Partidul Noua Generaţie, Partidul Liberal Democrat, Alianţa Socialistă şi candidatul independent Laszlo Tokes.

Candidaţii la alegerile europarlamentare

Partidele parlamentare

- PD -

Partidul Democrat (PD) şi-a depus lista completă de candidaţi pentru alegerile europarlamentare la Biroul Electoral Central pe 25 septembrie. Lista PD conţine în proporţie de 60% tineri sub 35 de ani, dar şi nume care au experienţă europarlamentară, a declarat preşedintele PD, Emil Boc. Printre persoanele propuse de democraţi se numără Sorin Frunzăverde, Roberta Anastase, Petru Filip, Monica Iacob Ridzi, Marian-Jean Marinescu, Maria Petre, Rareş Niculescu, Marian Zlotea, Sebastian Bodu.

- PRM -

Tot pe 25 septembrie şi-a anunţat lista de candidaţi şi Partidul România Mare (PRM). Astfel, primii cinci candidaţi PRM sunt senatorul de Bucureşti Eugen Mihăescu, deputatul de Brăila Daniela Buruiană-Aprodu, deputatul de Gorj Petre Popeangă, senatorul de Neamţ Viorica Moisuc şi deputatul de Braşov Cristian Stănescu. Pe următoarele locuri se află candidaţii desemnaţi de filialele judeţene PRM, în special foşti senatori şi deputaţi.

- PNL -

Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Liberal (PNL) a aprobat pe 20 septembrie, cu patru abţineri şi un vot împotrivă, cel al deputatului de Braşov Ioan Ghişe, lista cu candidaţii pentru euroalegeri propusă de Biroul Politic Central. Lista este deschisă de Renate Weber şi Daniel Dăianu, urmaţi de europarlamentarii: Adina Vălean şi Cristian Buşoi, Ramona Mănescu de la PNL Bucureşti, vicepreşedintele Tineretului Naţional Liberal Csibi Magor, istoricul Stejărel Olaru, Iulia Huiu din partea organizaţiei PNL sector 1 Bucureşti, Horia Toma din partea organizaţiei Prahova şi primarul municipiului Baia Mare, Anghel Cristian.

- PSD -

Biroul Permanent Naţional al Partidului Social Democrat (PSD) a aprobat, pe 24 septembrie, forma finală a listei candidaţilor la Parlamentul European, deschisă de secretarul general al PSD, Titus Corlăţean. Pe locurile următoare se află Adrian Severin, Rovana Plumb, Daciana Sârbu, Cătălin Nichifor, Adriana Ţicău, Ioan Mircea Paşcu, Gabriela Creţu, Corina Creţu, Dan Mihalache, Victor Boştinaru, Şerban Valeca, Daniel Bărbulescu, Radu Podgoreanu, Adrian Ţuţuianu şi Cătălin Ivan.

- UDMR -

Pe lista candidaţilor Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) primul este senatorul Frunda György, urmat de Sógor Csaba, ministrul Winkler Gyula, viceprimarul din Oradea, Biro Rozalia, şi de ministrul Attila Korody.

- PC -

Partidul Conservator (PC) a „aruncat“ în lupta pentru un loc la Bruxelles 45 de candidaţi. Cap de listă este Maria Grapini, urmată de Irinel Popescu şi Florin Anghel, lista de susţinători având peste 400.000 de semnături.

Candidaţii partidelor neparlamentare şi independenţii

- PNŢCD -

Candidaţii Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) sunt reprezentaţi de fostul ministru al Integrării Alexandru Herlea, vicepreşedintele partidului Radu Munteanu şi preşedintele organizaţiei Timiş, Marius Popovici.

- Partida Rromilor -

Partida Rromilor Pro Europa şi-a lansat candidaţii pentru Parlamentul European pe 4 octombrie. Lista celor 20 de candidaţi propuşi de formaţiune este condusă de interpreta de muzică lăutărească Gabi Luncă. Ea este urmată pe listă de tinerii Florea Plebis, Marian Filip şi Costel Paraschiv.

- PV -

Partidul Verde (PV) îl are în fruntea listei pe inginerul Michael Mechner Peter, membru al Partidului Verde German, rezident în România. Acesta este urmat de co-preşedintele partidului Gheorghe Ionicescu şi de Dumitru Silviu.

- PIN -

Lista Partidului Iniţiativa Naţională (PIN) pentru euroscrutin este deschisă de trei femei: Lavinia Şandru, Mihaela Franti şi Veronica Rădulescu, susţinute de 226.298 de simpatizanţi.

- PNG -

Partidul Noua Generaţie şi-a anunţat lista de candidaţi care îi cuprinde, printre alţii, pe preşedintele formaţiunii, Gigi Becali, Cătălin Dancu şi Ştefania Stroe. Potrivit lui Gigi Becali, la întocmirea listei s-a ţinut cont de notorietatea şi competenţa candidaţilor. Pentru trimiterea acestora în Parlamentul European au semnat 366.745 de cetăţeni.

- PLD -

Partidul Liberal Democrat (PLD) şi-a depus, pe 24 septembrie, la BEC listele cu candidaţii pentru Parlamentul European, fiind prima formaţiune politică ce s-a înscris oficial în cursa electorală. Preşedintele PLD, Theodor Stolojan, este primul pe lista liberal-democraţilor la euroscrutin, ce conţine nume precum rectorul Universităţii „A. I. Cuza“ din Iaşi, Dumitru Oprea, senatorul Nicolae Vlad Popa şi tânărul universitar Daniel Puneriu.

- PAS -

Partidul Alianţa Socialistă (PAS), cu peste 221.000 de susţinători, vrea să îi trimită în Parlamentul European pe liderul formaţiunii, Constantin Rotaru, pe Marin Badea şi Ion Iacob, trei din cei 45 înscrişi pe listă.

Singurul candidat independent este episcopul reformat Laszlo Tokes.

„Speranţa de vot“ a partidelor

PSD speră să obţină în urma alegerilor din 25 noiembrie între 10 şi 13 mandate de europarlamentar. PD se bazează pe cifrele institutelor de sondare a opiniei publice şi a evaluat că ar putea obţine între 35 şi 40% din voturile românilor, adică în jur de 14 mandate în PE. Formaţiunea condusă de Theodor Stolojan, PLD, are o ţintă de 10% din opţiunile de vot, în timp ce PC doreşte 7% din mandate, la fel ca UDMR, adică 2-3 mandate. PNL a calculat că ar putea primit 7 mandate din partea alegătorilor, 20% din voturi, acelaşi procent fiind înaintat şi de PRM. PIN speră că va strânge 500.000 de voturi, PNG-CD vrea 7 mandate de europarlamentar - 17% din voturi. PNŢCD vrea 2 locuri de europarlamentar, corespunzătoare pragului de 5%. Formaţiunea condusă de deputatul Nicolae Păun doreşte să trimită în Parlamentul European cel puţin un reprezentant.

▲ Referendum, în aceeaşi zi cu euroalegerile

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, pe 23 octombrie, decretul privind organizarea referendumului pentru introducerea votului uninominal, concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European.

Românii sunt chemaţi să răspundă prin „da“ sau „nu“ la întrebarea: „Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, în baza unui scrutin majoritar în două tururi?“.

Băsescu a precizat că „întrebarea este făcută să fie extrem de clară şi neinterpretativă“, „traducerea“ ei fiind dacă românii sunt de acord cu alegerea parlamentarilor după aceeaşi procedură după care sunt aleşi primarii, în circumscripţii uninominale.