Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Acvacultura românească are nevoie de trei ori mai multe fonduri decât îi oferă UE

Acvacultura românească are nevoie de trei ori mai multe fonduri decât îi oferă UE

Data: 15 Ianuarie 2008

Acvacultura din România are nevoie de investiţii de 2-3 ori mai mari decât fondurile care vor veni de la Uniunea Europeană în acest sector pentru a putea fi competitivă pe piaţa europeană, a declarat preşedintele Patronatului Rompescaria, Nicolae Dimulescu. UE a alocat sectorului de acvacultură din România, prin axa 2 a programului operaţional sectorial, circa 105 milioane de euro pentru perioada 2007-2013.

Potrivit preşedintelui Rompescaria, România se confruntă cu anumite constrângeri, care nu îi permit să fie competitivă pe piaţa Uniunii Europene, dar nici să exploateze potenţialul existent, în ciuda fondurilor alocate din banii comunitari. „Producătorii români au făcut investiţii în ferme piscicole, dar, din păcate, pe terenurile statului, deoarece procesul de privatizare a fondului piscicol încă nu este finalizat“, a adăugat preşedintele patronatului Rompescaria. Costurile de producţie ale producătorilor români din sectorul de acvacultură şi pescuit sunt mult mai ridicate decât cele din ţările UE, întrucât acestea plătesc redevenţa la stat pentru că nu sunt proprietari pe teren, plătesc impozite, dar şi o taxă pentru apa utilizată. „Toate aceste cheltuieli suplimentare încarcă costurile noastre de producţie, rata profitabilităţii fiind mult mai mică decât cea din UE. Accesarea fondurilor UE este îngreunată din cauza resurselor financiare limitate ale producătorilor care nu au posibilitatea de a se adresa băncilor pentru asigurarea cofinanţării în cazul investiţilor“, a mai adăugat Dimulescu. Partea slabă a acvaculturii româneşti constă în nivelul scăzut al producţiilor realizate, întrucât sistemul de creştere este de tip extensiv. Patronatul Rompescaria a cerut factorilor guvernamentali să creeze un mediu economic compatibil cu cel din UE, semnalând riscurile menţinerii costurilor de producţie referitoare la apă şi la redevenţa pe terenuri, cheltuieli care nu se regăsesc la producătorii europeni şi care scot efectiv din competiţie România pe sectorul de acvacultură.