Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Afacerile cu melci au scăzut cu peste 80% în acest an din cauza secetei

Afacerile cu melci au scăzut cu peste 80% în acest an din cauza secetei

Data: 27 August 2007

▲ Lipsa apei şi a vegetaţiei, elementele necesare pentru creşterea melcilor vor aduce pierderi semnificative crescătorilor de melci ▲ Întrucât românii nu sunt mari consumatori de melci, marea majoritate a producţiei autohtone merge la export ▲ În Italia, consumul de carne de melc a crescut, în ultimii 10 ani, de la 85.000 tone la 362.000 tone ▲

Fermele de melci din România sunt într-o situaţie dezastruoasă din cauza secetei, afacerile înregistrând o scădere cu peste 80% faţă de anii anteriori, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Melci din Bucureşti (ACM), Ion Bejan. „Lipsa apei şi a vegetaţiei - elementele necesare pentru creşterea melcilor - ne vor aduce pierderi semnificative în acest an. Seceta a făcut ravagii, nu numai în ferme, ci şi printre melcii din fauna spontană“, a precizat Bejan. ACM numără până în prezent 75 de membri, crescători de melci. Potrivit specialiştilor, condiţiile climaterice din România sunt extrem de favorabile pentru creşterea melcilor, helicicultura putând deveni o activitate profitabilă pentru români dacă sunt respectate anumite tehnologii de creştere. Deşi există riscuri în această afacere, crescătorii de melci au posibilitatea să-şi asigure culturile, la ora actuală existând câteva companii care asigură astfel de culturi.

Creşterea melcilor a devenit o preocupare pentru români în ultimii cinci ani, în condiţiile în care o investiţie pentru crearea unei astfel de ferme tip, de 2.500 metri pătraţi, nu depăşeşte 7.000 de euro. „Melcii în viu, în cochilie, se vând pe piaţa europeană, în medie, cu 2-3 euro/kg, în timp ce melcii prelucraţi, au preţ de trei ori mai mare, deşi prin prelucrare rămâne doar carnea“, a spus Ion Bejan. Specia de melc este foarte importantă deoarece preţurile pe piaţa internaţională - deşi sunt dictate de bursa de la Paris - sunt mai mici pentru Helix Pomatia, circa 1,5 euro/kg, în cochilie, faţa de specia Helix Aspersa, care poate ajunge până la un preţ de aproape 5 euro/kg. Helix Pomatia este specia de melc care creşte şi în natură în România, nu numai în cultură. Din păcate, în România sunt mai multe crescătorii cu melci din specia Helix Pomatia.

Românii nu sunt mari consumatori de melci

„Deoarece românii nu sunt consumatori de melci, producţiile obţinute în crescătoriile autohtone se îndreaptă în totalitate către export, aceste delicatese fiind căutate pe piaţa vestică - Franţa, Italia, Spania - cu toate că marii consumatori sunt chinezii şi americanii“, a subliniat preşedintele ACM. Pe piaţa autohtonă carnea de melc prelucrată se regăseşte numai în supermarketuri, la preţuri de peste 100 euro/kg. La ora actuală, în România sunt circa 650 de ferme de creştere a melcilor, cele mai multe în zona Timişoarei. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a finanţat, prin programul Sapard, 118 contracte pentru înfiinţarea fermelor de melci, în valoare totală de 42,5 milioane de lei. Un astfel de proiect putea fi finanţat cu sume cuprinse între 5.000 şi 200.000 euro, beneficiarul fiind nevoit să asigure prin contribuţie proprie jumătate din valoarea proiectului. Proiectele cele mai multe realizate cu ajutorul programului Sapard, în sectorul de creştere a melcilor, au fost în regiunea Iaşi (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui).

8,4 milioane de euro acordate prin SAPARD

Fondurile totale alocate prin Sapard pentru activităţi alternative s-au cifrat la 8,42 milioane de euro, proiectele de investiţii finanţate vizând înfiinţarea fermelor de melci, viermi de mătase, apicultura, cultivarea şi procesarea ciupercilor, fructele de pădure, plantele medicinale şi aromatice. Un singur proiect, realizat în satul Nucet din judeţul Dâmboviţa, prin Sapard-ul românesc, viza şi construcţia unei hale de prelucrare a melcilor, a unui corp administrativ, a depozitelor şi anexelor aferente, capacitatea de producţie a investiţiei fiind de 15,6 tone/an. La nivel mondial, Franţa este ţara care gestionează 40% din întreaga cantitate de melci comercializată în lume, printre producători dar şi exportatori importanţi situându-se însă şi Turcia, România, Bulgaria, Serbia, Lituania şi Maroc. În Italia, consumul de carne de melc a crescut, în ultimii 10 ani, de la 85.000 tone la 362.000 tone, din aceste cantităţi producţia italiană susţinând doar o treime din consum, restul fiind asigurat din importuri. În Italia sunt în prezent 20.000 de ferme care îşi desfăşoară activitatea pe circa 95 milioane mp.