Al șaptelea referendum

Referendumul naţional din 6 şi 7 octombrie 2018 privind modificarea Constituţiei în sensul clarificării definiţiei căsătoriei este al şaptelea referendum organizat în România după 1989. Cea mai mare prezenţă la vot a fost înregistrată atunci când cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe, prin referendum, cu privire la Constituţia României, în 1991 şi în 2003.

La referendumul din 8 decembrie 1991 au participat 10.948.468 de alegători (67%). Prezenţa la vot la referendumul din 18-19 octombrie 2003 privind revizuirea Constituţiei a fost mai scăzută, de 55,70% (9.938.441 de alegători).

Au urmat referendumurile din mai 2007 şi din noiembrie 2007, unde prezenţa s-a aflat din nou într-un trend descendent. În 19 mai 2007, când cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe cu privire la demiterea preşedintelui, s-au prezentat 8.135.272 de persoane, reprezentând 44,45% din totalul celor 18.301.309 de persoane înscrise pe listele electorale. Referendumul a fost invalidat, ca urmare a faptului că prezenţa la vot a fost sub 50%, pragul pentru validarea referendumului fiind pe atunci de 50%.

La referendumul consultativ din 25 noiembrie 2007, ce a avut ca obiect introducerea votului uninominal pentru alegerile parlamentare, numărul celor care au venit la urne s-a înjumătăţit în raport cu referendumul din mai 2007. Un număr de 4.851.470 dintre românii cu drept de vot (26,51%) s-au prezentat la urne. Şi acest referendum a fost invalidat, prezenţa la vot fiind sub 50%, scrie Agerpres.

Pe 22 noiembrie 2009, a fost organizat un nou referendum consultativ cu privire la trecerea la un parlament unicameral şi la reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. De această dată referendumul a fost validat, înregistrându-se o prezenţă la vot de 50,94%. Referendumul a fost unul consultativ, iniţiat de Preşedintele României în baza art. 90 din Constituţie. 77,78% dintre alegători (6.740.213) au răspuns cu „DA” la întrebarea privind trecerea la un Parlament unicameral şi 22,22% (1.925.209) cu „NU”. Site-ul www.roaep.ro precizează că 88,84% dintre români (7.765.573) au răspuns cu „DA” la întrebarea referitoare la reducerea numărului de parlamentari, în timp ce 11,16% (975.252) cu „NU”.

La 29 iulie 2012, cetăţenii României au fost chemaţi pentru a doua oară după 1989 la un referendum pentru demiterea Preşedintelui României. Prezenţa la urne a fost de 46,24% (8.459.053 de alegători) din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale (18.292.464 de alegători), potrivit www.roaep.ro. Numărul voturilor valabil exprimate pentru demitere („DA”) a fost de 7.403.836 (87,52%), în timp ce numărul voturilor exprimate împotriva demiterii („NU”) a fost de 943.375 (11,15%). Neîntrunindu-se cvorumul de prezenţă de 50% +1, referendumul a fost invalidat.

Pragul privind prezenţa a fost redus la 30%

În prezent pragul privind prezenţa pentru validarea referendumului este de 30%. Acesta a fost redus de la 50% la 30%, prin Legea nr. 341 din 16 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Mai exact, referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. O altă condiţie pentru validarea referendumului este ca opţiunile valabil exprimate să reprezinte cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente. Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel: cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin „DA” sau „NU” asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate. Dispoziţiile Legii nr. 341 au intrat în vigoare în 2014, la un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 16 decembrie 2013.

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP), numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 2 octombrie 2018 este de 18.951.721, inclusiv cetățenii care vor împlini 18 ani până la data de 7 octombrie 2018.

Având în vedere pragul de prezenţă de 30%, un calcul simplu arată că pentru validarea referendumului din 6-7 octombrie este necesară participarea a aproximativ 5.685.000 de cetăţeni, iar pentru a fi îndeplinită şi cealaltă condiţie, circa 4.737.000 de români trebuie să pună ştampila pe „DA”.