Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Aproape un milion de solicitări de azil în UE
Anul trecut au fost înregistrate în jur de 966.000 de cereri de azil în statele Uniunii Europene, Elveţia şi Norvegia, un record după 2016, potrivit datelor Agenţiei UE pentru azil (AUEA), informează AFP. Faţă de 2021, creşterea este de peste 50% şi se datorează „ridicării restricţiilor legate de pandemia de COVID-19”, dar şi situaţiilor de conflict şi de insecuritate alimentară din lume. În 2015-2016, la apogeul crizei refugiaţilor provocate de conflictul din Siria, numărul cererilor a atins 1,3 milioane (în 2015) şi 1,2 milioane (în 2016).
Aceşti solicitanţi de azil se adaugă celor 4 milioane de ucraineni care au fugit de război şi beneficiază în UE de un statut de protecţie temporară, precizează AUEA, potrivit căreia combinaţia celor doi factori a pus anul trecut „sistemele de primire naţionale sub o presiune considerabilă”.
Cele mai multe aplicații au venit de la sirieni (132.000) şi afgani (129.000), urmaţi de turci (55.000), venezueleni (51.000 de cereri), columbieni (43.000), pakistanezi (37.000), cetăţeni din Bangladesh (34.000), georgieni (29.000). Ucrainenii, deși au un statut special, au depus 28.000 de cereri de azil. Acelaşi lucru l-au făcut şi 17.000 de ruşi.
Circa 40% din deciziile date în primă instanţă în 2022 au fost pozitive, solicitanţii primind statutul de refugiat sau de protecţie subsidiară. Răspunsul pozitiv a fost ridicat în cazul aplicanților din Siria (94%), Belarus (88%), Ucraina (86%), Eritreea şi Yemen (84%), Mali (70%). Au fost acceptate foarte puține cereri venite de la cetăţenii din India, Republica Moldova, Macedonia de Nord şi Vietnam (1%), Tunisia, Bosnia şi Herţegovina (2%), Venezuela, Serbia şi Nepal (3%). (C.Z.)