Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Bucureștiul, destinație turistică tot mai atractivă
Capitala a evoluat mult din punct de vedere turistic în ultimii cinci ani şi a devenit principala destinaţie turistică a României după numărul de turişti, însă are nevoie de promovare coerentă, de un brand turistic şi de încrederea locuitorilor săi, sunt de părere specialiștii din turism.
Potrivit hotelierilor şi turoperatorilor, 2017 a fost cel mai bun an turistic din istoria Bucureştiului, mai ales pe partea de turism de agrement. Din ce în ce mai multe site-uri şi cotidiene sau reviste internaţionale recomandă în mod pozitiv capitala României.
„Însă nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. În turism, ca şi în alte domenii, moda vine, moda trece. Dezvoltarea turistică a unui oraş depinde foarte mult de operatorii aerieni şi de hoteluri, iar la acest capitol începem să stăm din ce în ce mai bine. De 3-4 ani, este în creştere ponderea turiştilor de leisure, care vin pentru destinaţia Bucureşti sau beneficiază de cel puţin o noapte de cazare în Capitală”, a spus consultantul în turism Traian Bădulescu.
Deși bucureştenii sunt nemulțumiți de multe aspecte care țin de administrare, turiştii străini sunt încântaţi de ceea ce le oferă orașul. „Gradul de satisfacţie, după vizitarea Bucureştiului, este mult peste cel aşteptat. Aceasta indică faptul că Bucureştiul nu este încă promovat agresiv şi coerent pe pieţele-ţintă, dar este într-o perioadă ascendentă, pe val”, a mai spus Bădulescu.
Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în anul 2000 erau 7.422 de locuri de cazare, în prezent sunt aproape 20.000 de locuri de cazare. Au apărut atât hoteluri noi, dintre care o parte operate în management sau sub franciză de către lanţuri internaţionale, precum şi multe apartamente în regim hotelier clasificate oficial şi hosteluri, dedicate în special tinerilor.
„În ultimii ani s-au dezvoltat şi structurile de cazare dedicate tinerilor, Bucureştiul având aproape 50 de hosteluri autorizate. De asemenea, există circa 500 de apartamente în regim hotelier clasificate la 3 stele, care totalizează peste 1.100 de locuri de cazare”, a spus consultantul în turism, citat de Agerpres.
Acesta apreciază că 55% din turiştii care sosesc în Bucureşti vin pentru afaceri şi evenimente (MICE), 25% sunt turişti de city break, 15% sunt turişti care iau parte la circuite ale României şi aleg 1-2 nopţi de cazare în Capitală, la care se adaugă turiştii care vin pentru concerte sau vizite la prieteni.
În 2017, Capitala a depăşit pentru prima dată pragul de 2 milioane de turişti, din care peste jumătate au fost străini.
„Chiar dacă lunile de vârf sunt încă mai şi septembrie, perioade în care au loc multe evenimente, Bucureştiul începe să aibă şi mulţi turişti în timpul verii. Cei mai mulţi dintre ei sunt turişti de agrement! Aceasta înseamnă că Bucureştiul a început să fie şi o destinaţie de agrement”, a spus Traian Bădulescu.
Principalele ţări din care provin turiştii străini din Bucureşti sunt Germania, Italia, Israel, Franţa, SUA, Austria, Marea Britanie, Spania şi Olanda. Printre pieţele emergente se numără Polonia, Grecia şi Israel.
În Top 100 MasterCard Global Destination Cities Index, Bucureştiul este clasat pe locul 81 în topul celor 100 de oraşe turistice din lume pentru 2016.
„Principalele probleme cu care se confruntă Capitala din punct de vedere turistic ţin de lipsa de informaţii. Nu avem atât de multe centre de informare turistică, iar cele existente nu au multe materiale de promovare. Nu sunt suficiente hărţi de orientare pe străzi şi alte elemente de semnalizare, prezenţă slabă pe internet, lipsa unui site oficial de promovare a Bucureştiului şi a unui city-card. Identificarea parcărilor pentru autocare este tot un minus turistic”, a spus Bădulescu.
Tot la minusuri, specialistul adaugă numărul insuficient de restaurante cu specific autentic, tradiţional românesc, cu programe folclorice.