Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Cifrele sărăciei în România

Cifrele sărăciei în România

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 11 Noiembrie 2025

Aproximativ 5 milioane de ­români, respectiv 26,5% din ­populaţie, s-au aflat, în 2024, în condiţii de deprivare materială şi socială, conform Institutului Naţional de Statistică. În același timp, rata sărăciei relative a fost de 19%, numărul persoanelor sărace (cu un venit sub pragul de 60% din venitul median) fiind de 3,59 milioane. Cum mediana veniturilor în 2024 este estimată la circa 4.500 de lei, pragul sărăciei poate fi considerat, cu aproximație, nivelul de 2.700 lei/lună/persoană.

O persoană este în deprivare materială şi socială atunci când nu își poate furniza o masă corespunzătoare, nu poate plăti la timp facturile, nu poate asigura căldura în locuință, nu face față unor cheltuieli neprevăzute etc. Persoanele cele mai afectate de astfel de lipsuri sunt vârstnicii de peste 65 de ani (32,9%), cei între 50 și 64 de ani (28,4%) și copiii din categoria 0-17 ani (28%). De asemenea, în această situație erau, anul trecut, 35,5% dintre persoanele neocupate, față de 18,4% dintre cele cu loc de muncă; persoanele cu un nivel de educaţie scăzut (49,3%) şi mediu (22,5%), comparativ cu cei cu studii superioare (5,2%).

La nivel regional, incidenţa cea mai ridicată s-a înregistrat în Sud-Est (40,7%), Sud-Muntenia (29,2%) şi Nord-Est (26,6%), iar cea mai scăzută în Bucureşti-Ilfov (16,8%).

În privinţa elementelor de deprivare de natură economică, INS notează că 58,6% dintre români nu îşi pot plăti o săptămână de vacanţă, 40% nu fac faţă unei cheltuieli neprevăzute, 21,9% nu îşi permit o sumă săptămânal pentru propria stare de bine, 16,3% nu îşi permit să consume carne sau echivalentul vegetarian o dată la două zile, 15,3% nu îşi pot achita la timp rata, chiria, utilităţile, iar 10,8% nu-şi pot asigura o temperatură adecvată în locuinţă. În totalul populaţiei, 65% dintre persoane s-au confruntat cu una sau mai multe dintre lipsurile menționate. 

În privința ratei sărăciei relative, anul trecut, aproape unul din cinci locuitori (19%) trăia într-o gospodărie cu venituri mai mici decât pragul stabilit la 60% din mediana veniturilor populației.

„Sărăcia este situaţia în care se află acele persoane ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat acceptabil în societate, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost de 3.595.000 de persoane”, arată INS în pu­blicația „Dimensiuni ale incluziunii sociale în România, în anul 2024”.

Cele mai mari incidenţe ale sărăciei se întâlnesc la copii (26,2%) şi tineri de 18-24 ani (22,2%). Regiunile cel mai mult afectate de sărăcie sunt Sud-Vest Oltenia (29,8%), Sud-Est (26,8%) şi Nord-Est (26,4%), iar cel mai puțin Bucureşti-Ilfov (3,7%). (C.Z.)

Citeşte mai multe despre:   Institutul Naţional de Statistică  -   statistica