Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Contracepţia nu diminuează drama avortului
Toate metodele de contracepţie, privite din perspectivă creştină, reprezintă eforturi de a separa actul sexual de procreaţie. Această separare vine în sprijinul unor relaţii infinit mai slabe decât căsătoria tradiţională: sexul ocazional, coabitarea, adulterul etc. În acelaşi timp, acest tip de relaţii erodează societatea, ducând la divorţ, sarcini neaşteptate, avort, monoparentalitate, abuz şi sărăcie.
Contracepţia are un impact nesănătos asupra unui orizont foarte larg al culturii, asupra vieţii în general. Ea, bineînţeles, ridică întrebări majore, de natură etică. Consumul regulat de contraceptive omoară relaţiile într-un cuplu. Pe de altă parte, este interesantă logica utilizării pilulei din punct de vedere medical: o femeie sănătoasă apelează la medic, care-i prescrie contraceptive cu scopul de a-i bloca un sistem ce funcţionează normal. Cum acţionează pilula hormonală Pilulele contraceptive constau din combinarea a două tipuri de hormoni artificiali: estrogen şi progestin. Pilula acţionează prin inhibarea ovulaţiei, prin modificarea transportului spermatozoizilor (îngroaşă mucusul cervical) şi modifică învelişul uterului (endometrului). În ultimul caz, dacă concepţia a avut loc, oul fertilizat nu se poate implanta în învelişul uterin, iar femeia va suferi un avort precoce. De la apariţia pilulei hormonale, în anii â60, au apărut pe piaţă mai multe formule ale acesteia. Mai nou, din anii â90, a apărut aşa-numita "contracepţie de urgenţă" sau pilula de-a doua zi (de la actul sexual) şi, cea mai recentă descoperire în domeniu - pilula EllaOne, care "întrerupe o sarcină până în a cincea zi" (sau 120 de ore) de la un raport sexual. De fapt, această ultimă achiziţie a industriei contraceptive are o formulă chimică foarte apropiată de cea a pilulei de avort RU-486, capabilă să producă un avort la doar câteva săptămâni de la contactul sexual. Totuşi, numărul avorturilor n-a scăzut, chiar dacă vânzările acestor contraceptive cresc de la an la an. Urmările asupra sănătăţii femeii După cum s-a estimat, femeile care iau pilule contraceptive în decursul unui an au cel puţin un avort precoce anual. Într-un raport publicat în noiembrie 2005 de Consiliul Scoţian de Bioetică Umană, dr. Anne Williams susţine că termenul "contracepţie" nu este suficient pentru a descrie efectul complet al pilulei de-a doua zi. De fapt, ea previne implantarea embrionului deja existent (ataşarea embrionului de pereţii uterului), care se produce la aproximativ şapte zile de la concepţie. Iar contracepţia previne concepţia, nu implantarea. "Acţiunile de după concepţie nu pot fi incluse în definiţia contracepţiei", a subliniat ea. Mai mulţi medici vorbesc astăzi despre consecinţele nefaste ale pilulei asupra organismului femeii. Printre aceştia, medicul american Chris Kahlenborn, autorul volumului "Breast Cancer. Its Link to abortion and the birth control pill" (Cancerul mamar. Legătura sa cu avortul şi pilula de control al naşterii). De asemenea, să nu uităm de volumul dr. Ellen Grant, The Bitter Pill (Pilula amară). E. Grant a fost implicată în cercetarea pilulei de la introducerea sa în Marea Britanie, în 1961, iar zece ani mai târziu, după ce a văzut urmările pilulei asupra femeilor, a renunţat la prescrierea ei. Kahlenborn susţine că pilulele contraceptive cresc riscul apariţiei cancerului mamar cu peste 40% dacă femeia ia aceste tablete înainte de naşterea primului copil. Acest risc creşte cu peste 70% dacă femeia ia pilula în decurs de 4 ani sau mai mult, înainte de naşterea primului copil. Alte efecte colaterale ale pilulei sunt: creşterea tensiunii, cheaguri de sânge, congestie cerebrală, depresie, creşterea în greutate, migrenă, apariţia de pete de culoare închisă pe piele şi dificultăţi de alăptare. Femeile care suferă de diabet şi care iau aceste contraceptive pot observa creşterea nivelului de zahăr. La unele femei care încetează să mai ia pilula, ciclul menstrual normal le poate reveni doar după un an sau mai mult. Deşi pilula contraceptivă reduce riscul cancerului uterin şi ovarian, ea creşte riscul cancerului mamar, de ficat şi cervical. Cel puţin trei studii au arătat că virusul SIDA se transmite mai uşor femeilor care iau pilule contraceptive, ale căror parteneri sunt infectaţi cu HIV. În revista medicală, British Medical Journal, a fost publicat un studiu făcut pe 26 de contraceptive orale, care asociază pilula cu dezvoltarea de tromboză venoasă profundă. Studiul vine în sprijinul a numeroase studii anterioare pe această temă. În anul trecut, un ziar britanic anunţa moartea unei tinere din cauza cheagurilor de sânge provocate de pilula hormonală. Cu toate aceste cazuri evidente, reacţiile adverse ale pilulelor hormonale nu sunt foarte mult subliniate sau măcar luate în seamă de către mass-media. (Daily Mail, 24 august 2009) Contracepţia măreşte numărul avorturilor Cei care promovează metodele de contracepţie ca soluţie la avort nu fac decât să crească numărul avorturilor. Este foarte simplu: metodele de contracepţie (în special pilula hormonală, căreia i se face atâta reclamă astăzi) au o rată de eşec. Dacă numărul femeilor care recurg la aceste metode creşte, creşte şi numărul eşecurilor. Pe lângă aceasta, pilula însăşi cauzează avorturi precoce. Celor care susţin că, în România, după 1989, numărul avorturilor a scăzut, pe măsură ce a fost introdusă contracepţia hormonală, le putem răspunde că numărul avorturilor a scăzut de la o cifră uriaşă, aproape de neînchipuit (de la aproape un milion de avorturi pe an, la începutul anilor â90, la o ţară de 21 de milioane de oameni), la o cifră, totuşi, enormă, de 150.246 (în 2007). Este o cifră aproape egală cu cea din Anglia şi Franţa, ţări cu o populaţie de trei ori mai mare decât a României. Într-un raport de date statistice la nivel european, oferit de Institutul pentru Politici Familiale (Spania), în 2007, România era pe locul trei după aceste două ţări, la numărul de avorturi, fiind urmată de Italia, Germania şi Spania. Toate aceste ţări au peste o sută de mii de avorturi anual. Dintre ele, doar România are o populaţie de 21 de milioane de oameni. Marea Britanie, Franta şi Italia au peste 60 de milioane de oameni, Germania, 82 de milioane de oameni, iar Spania, 46 de milioane. În aceste condiţii, România ar trebui să se situeze pe primul loc la avorturi, la nivelul Uniunii Europene. Forum Libertas din Spania a analizat ce s-a întâmplat în această ţară, de la introducerea pilulei. În 2000, anul de dinaintea introducerii pilulei, existau 60 de mii de avorturi anual şi o rată de 7,5 avorturi la fiecare 1.000 de femei sub 20 de ani. Până în 2005, au fost distribuite aproape 506.000 de pilule de-a doua zi. În acelaşi timp, numărul avorturilor, în acelaşi an, a ajuns la 91.000, iar rata avortului la femeile sub 20 de ani la fiecare 1.000 de femei a crescut. Aceleaşi concluzii au fost trase şi în Marea Britanie, în 2006. În revista British Medical Journal, a fost publicat editorialul Annei Glasier, directoarea Unităţii pentru Serviciile de Sănătate Naţională din Edinburgh, Scoţia. Glasier scrie: "În ciuda creşterii clare a utilizării contracepţiei, ratele avortului nu au scăzut în Marea Britanie". De fapt, acestea au crescut de la 11 la o mie de femei de 15-44 de ani, în 1984 (136.388 avorturi), la 17,8 la o mie de femei, în 2004 (185.400 avorturi). La fel, în Suedia, creşterea utilizării contracepţiei de urgenţă nu a fost asociată cu reducerea numărului de avorturi.