Costurile ascunse ale închiderii caloriferelor

Împiedicarea închiderii caloriferelor va duce la păstrarea blocurilor în stare bună şi la facturi mai mici în majoritatea cazurilor, consideră preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR), Radu Opaina.

„Facturile vor scădea în marea lor majoritate, iar cei care stau în frig nu vor mai plăti pagubele celorlalţi. Un alt avantaj este că păstrăm casele, blocurile în stare bună“, susţine preşedintele FAPR, care este de părere că introducerea repartitoarelor a dus la deteriorarea imobilelor. „Trebuia de la început, de acum zece ani, să nu se implementeze sistemul cu repartitoare, care a permis unei categorii a populaţiei să închidă la maximum caloriferele. Prin această măsură s-au creat foarte multe probleme. Pe de o parte, unii au plătit mai mult decât au consumat, alţii, mai puţin decât au consumat, dar au supravieţuit folosind surse precum gazul. În acelaşi timp, clădirile au început să se deterioreze, au apărut mucegaiul, condensul, igrasia, starea imobilelor e precară“, a spus Opaina.

Preşedintele FAPR mai spune că temperatura indicată în imobile ar fi de 18 grade Celsius, iar pentru implementarea iniţiativei privind împiedicarea închiderii caloriferelor a făcut plângere la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, cerând modificarea legislaţiei.

Un număr de 1,3 milioane de apartamente erau branşate la sistemul de încălzire centralizată, la 31 octombrie 2013, potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). Dintre aceştia, cei mai mulţi consumatori sunt în Bucureşti, respectiv 40% din totalul consumatorilor la nivel naţional. Capitala este urmată de Timişoara, Oradea şi Craiova, în timp ce, la polul opus, în statisticile ANRSC apare şi o localitate unde sunt racordate doar trei apartamente, respectiv Felix din judeţul Bihor, apoi Baia Mare, unde sunt branşate 15 apartamente, şi Caracal, cu 18 apartamente.

Statisticile ANRSC mai arată că locuitorii oraşelor Beiuş, din judeţul Bihor, şi Cernavodă, judeţul Constanţa, plătesc cele mai mici preţuri din ţară pentru energia termică primită în sistem centralizat. Astfel, în Beiuş, cei racordaţi la sistemul centralizat plătesc doar 80 de lei pentru o gigacalorie, întrucât centrala care încălzeşte oraşul funcţionează pe bază de energie geotermală, iar costurile de producţie sunt mici. Şi cei din Cernavodă au un preţ redus, respectiv 97 de lei pe gigacalorie, aceasta deoarece energia termică este produsă aici de centrala nucleară din localitate, care are, de asemenea, printre cele mai mici costuri de producţie a energiei din ţară. La polul opus sunt multe localităţi unde preţurile depăşesc 300 de lei şi chiar 400 de lei pe gigacalorie, cum ar fi Turnu Măgurele - 480 de lei, Reşiţa - 387 de lei, Constanţa - 358 de lei, Miercurea Ciuc - 335 de lei sau Brăila - 310 lei. Bucureştenii plătesc 169,88 de lei pe gigacalorie, preţ care se situează în jumătatea inferioară a clasamentului la nivel naţional. Acesta este preţul final plătit de consumatori, însă preţul cu care energia pleacă din centrală se ridică la 337 de lei, restul fiind subvenţii suportate de către bugetul local.