Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială De ce are nevoie România de un împrumut de la FMI

De ce are nevoie România de un împrumut de la FMI

Data: 16 Martie 2009

▲ Avantajul unui împrumut de la FMI ar fi că România va avea o instituţie specializată care monitorizează şi elimină eventualele excese ale guvernării şi eventualele dezordini din exerciţiul fiscal ▲ Actualul Guvern a estimat venituri mai mari cu 3,5 miliarde de euro, fără a se include în buget salarii de 1,2 miliarde de euro ▲

Fostul ministru al Economiei şi Finanţelor Publice, Varujan Vosganian, a explicat sâmbătă, la Iaşi, de ce are nevoie România de un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, arătându-şi, în acelaşi timp, acordul pentru această intenţie. Astfel, senatorul liberal a explicat că unul dintre riscurile României pentru acest an este legat de capacitatea de finanţare a deficitului bugetar şi a celui de cont curent.

„Având în vedere că deficitul public va fi unul mai mare, pentru că o parte din venituri a fost supraestimată, o seamă de cheltuieli nu au fost incluse în Legea bugetului şi PIB-ul a fost prognozat exagerat, astfel încât este nevoie de circa opt miliarde de euro în plus, pe care Guvernul nu le are. Guvernul susţine că este nevoie de acordul de la FMI, dar, de fapt, noi avem nevoie de bani pentru buget şi banii pentru buget nu vin decât odată cu împrumutul de la FMI. Pe scurt, Comisia Europeană este dispusă să finanţeze Statul român pentru înlăturarea riscului de neplată pe buget, cu condiţia să luăm şi banii de la FMI pe poziţia externă, adică prin Banca Naţională să luăm şi bani de la Fond, dar de ce? Pentru că Fondul este cel care are instrumente de verificare a exerciţiului bugetar, adică Fondul va stabili dacă Guvernul României este capabil să reducă deficitele şi să aibă un exerciţiu fiscal corect“, a declarat Vosganian.

„Actualul Guvern a supraestimat veniturile“

Potrivit fostului ministru, actualul Guvern a estimat venituri mai mari cu 3,5 miliarde de euro fără a se înclude în buget salarii de 1,2 miliarde de euro.

Avantajul unui împrumut de la FMI ar fi că România va avea o instituţie specializată care monitorizează şi elimină excesele eventuale ale guver-nării şi eventualele dezordini din exerciţiul fiscal. Acelaşi împrumut, susţine Vosganian, lansează un semnal pozitiv că România este o ţară care, în baza unor măsuri severe, evită orice dezechilibru major. „Apar însă riscuri pentru cetăţenii români, pentru că măsurile de reducere a cheltuielilor de miliarde de euro se vor reflecta în nivelul de trai, dacă nu cumva şi la creşterile pe impozite“, a avertizat Varujan Vosganian. În opinia acestuia, în România a avut loc un „transfer de criză“, fapt care nu se datorează fostei guvernări liberale, ci faptului că „economia românească a fost contaminată“ de criza internaţională.

„În România a avut loc un transfer de criză, economia românească a fost contaminată. Toate datele din septembrie şi octombrie nu arătau o asemenea criză. Eu am folosit atunci inclusiv prognoze ale FMI. Acum, însă, am intrat într-un cerc vicios. Am internalizat criza: se reduce atât consumul productiv, cât şi cel casnic“, a explicat Vosganian. Fostul ministru al Finanţelor a adăugat că posibilele riscuri ce decurg din exerciţiul bugetar de anul trecut nu sunt semnificative, deoarece atunci nu s-au creat spirale inflaţioniste, deşi s-au alocat fonduri către administraţiile locale pentru investiţii, fie că au fost eliberate nominative la Fondul Proprietatea.

Vosganian a declarat toto-dată că, în primele două luni ale lui 2009, veniturile Statului au scăzut, în pofida esti-mărilor de creştere cu 14%, iar dacă şi în cea de-a treia lună acestea vor continua să scadă, atunci va fi nevoie de o nouă lege a bugetului.