Debirocratizare și simplificare în accesarea fondurilor europene

Proiectele din fonduri europene vor fi evaluate şi monitorizate în privinţa contractării şi implementării prin intermediul unui Cod al fondurilor europene, în aşa fel încât procesul de debirocratizare şi simplificare să poată fi dus la bun sfârşit, a anunţat ministrul de resort. Codul fondurilor europene va unifica regulile pe care le are fiecare program operaţional în ceea ce priveşte evaluarea, contractarea, monitorizarea și implementarea proiectelor.

Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a recunoscut că România și-a creat singură o birocrație excesivă legată de proiectele europene. „E adevărat că de-a lungul timpului ne-am creat această birocraţie, iar regulamentele Comisiei Europene sunt mult mai permisive decât ce avem noi. De la preluarea mandatului, am încercat progresiv să eliminăm partea aceasta de birocraţie. O primă măsură a fost cea legată de digitalizare, astfel încât cel puţin drumurile pe care beneficiarii le făceau pentru semnarea contractelor de finanţare să nu se mai facă. (…) Procesul de simplificare va continua cu a doua etapă, care va ţine de procesul de verificare a achiziţiilor publice şi care va fi complet digitalizat. În premieră, anunţ un viitor Cod al fondurilor europene care va unifica regulile pe care le are fiecare program operaţional în ceea ce priveşte evaluarea, contractarea, monitorizarea și implementarea proiectelor”, a subliniat ministrul, într-o videoconferinţă de specialitate.

Conform oficialului, la momentul actual, autorităţile române au elaborat draftul de Acord de parteneriat pe Politica de Coeziune aferentă perioadei 2021-2027, iar strategia va fi publicată spre consultare publică în perioada 1-15 iulie, „iar pe ceea ce înseamnă partea de proiecte, sper ca România în prima parte a anului viitor sau cel târziu în a doua parte să aibă primele proiecte de infrastructură pregătite, încât să depăşim handicapul pe care l-am avut în accesarea de fonduri de-a lungul timpului”.

Boloş a remarcat că procesul de absorbţie a banilor europeni are un parcurs destul de greoi în România, iar capacitatea de implementare a proiectelor este destul de slabă, „dar vina, oarecum, în parte, ne aparţine, deoarece am pierdut timp preţios în perioadele de programare”. „Spre exemplu, dacă o perioadă de programare, cum ar fi cea actuală, a început în 2014, România a început negocierile pentru accesarea de bani abia în 2015-2016, deci cu 2-3 ani mai târziu. După finalizarea procesului de negociere a început procesul de acreditare al Autorităţilor de Management şi în 2016 nu aveam nici măcar un euro absorbit. Aceasta este o cauză, dar nu singura. La ea se adaugă capacitatea de implementare destul de slabă a marilor beneficiari de fonduri şi mă refer aici la zona proiectelor de infrastructură, care sunt aşteptate de toată ţara românească”, a precizat Boloş, potrivit Agerpres.

(Cristina Zamfirescu)