Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Deficitul de cont curent nu este un factor alarmant

Deficitul de cont curent nu este un factor alarmant

Data: 20 Mai 2008

▲ Ministrul Economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, este de părere că deficitul de cont curent înregistrat de România nu este unul alarmant şi că este necesar pentru creşterea economică ▲ Referitor la fondurile private de pensii, Vosganian a declarat că reprezintă o putere investiţională în România şi că vor contribui la creşterea economică ▲

Deficitul de cont curent al României nu este un factor alarmant, fiind necesar pentru a susţine creşterea economică, a declarat ieri, la un seminar financiar, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian (foto). „Avem nevoie de acest deficit de cont curent. Problema este să nu depăşească 12-14%“, a spus Vosganian. El a subliniat că, deşi deficitul de cont curent a crescut, România are un potenţial de export foarte bun, iar în 2008, exporturile sunt la nivelul PIB-ului din 2000. Vosganian a mai spus că reducerea deficitului de cont curent nu este prioritară în preocupările sale şi a explicat creşterea acestui indicator şi prin investiţiile străine, menţionând că fiecare euro de investiţii străine directe înseamnă 0,6 euro investiţii în echipamente industriale. Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că nota de vulnerabilitate a economiei româneşti va continua să crească până când România va dovedi că poate avea creştere economică simultan cu atenuarea deficitului extern. El a afirmat că, până acum, România nu a reuşit să demonstreze că poate avea creştere economică prin reducerea deficitului de cont curent.

Fondurile de pensii, o putere investiţională în România

Fondurile private de pensii vor constitui o forţă investiţională importantă pentru România, în următorii ani, a declarat ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. Acesta a precizat că intrarea în plată a sistemului de pensii private nu înseamnă creşterea contribuţiilor sociale ale românilor şi că, până la finele acestui an, contribuţiile pe ansamblu vor scădea cu 10% faţă de 2004, de la 49,5%, la 39,5%. „Vreau să îi încredinţez pe toţi românii beneficiari ai sistemului de pensii de stat că intrarea în plată a acestor sume nu afectează pensiile lor, că sistemul de asigurări sociale, bugetul de asigurări sociale este sustenabil şi că noi am avut în vedere această plată a 2% din contribuţii în momentul în care am creat un buget de asigurări sociale echilibrat“, a explicat Vosganian. Ministrul Economiei a mai afirmat că execuţia la patru luni a bugetului asigurărilor sociale de stat arată că, pe ansamblul sistemului, s-a înregistrat un excedent de 0,1% din PIB, echivalentul a circa 105 milioane de euro. Şi pentru anul 2009, proiecţia este sustenabilă, fiind avută în vedere creşterea punctului de pensii la 45% din salariul mediu brut, aşa cum cere legea, iar sistemul va reuşi să asigure această creştere. „În situaţia în care bugetul va prezenta excedente până la sfârşitul anului, acestea vor fi ale pensionarilor pentru că noi socotim că este corect ca banii care se cuvin pensionarilor să meargă tot la pensionari“, a mai spus oficialul MEF.

Potrivit datelor furnizate de acesta, faţă de 2004, când 12% dintre salariaţii români aveau un salariu minim pe economie la acea dată, în prezent doar 2% dintre angajaţii români figurează cu un salariu minim pe economie. De asemenea, dacă în anul 2004 sub 10% dintre români aveau un salariu mai mare de 9 milioane de lei, sumă peste care se percepea impozit de 40% la salariu şi contribuţii de 49,5%, deci un total de 89,5%, în prezent un salariu de peste nouă milioane de lei îl au aproape jumătate dintre salariaţii României şi ei plătesc 16% impozit pe salariu, iar totalul contribuţiilor până la sfârşitul anului vor fi 39,5%. Ministrul a mai afirmat că cifra, potrivit căreia doar 0,5% dintre români au salarii mai mari de 20 de milioane de lei este fantezistă, deoarece 20% dintre români au în prezent un salariu mediu brut de 20 de milioane de lei.