Delictele legate de mediu vor avea consecinţe penale

▲ Uniunea Europeană doreşte măsuri drastice pentru protejarea mediului înconjurător, marii poluatori fiind primii vizaţi în acest sens ▲ Acţiunile ce vor pune în pericol oamenii, plantele şi animalele sau vor polua grav solul şi apele vor fi pasibili de închisoare ▲ În acest timp, şeful Executivului de la Bucureşti, Călin Popescu-Tăriceanu, a criticat politica în materie de mediu a Uniunii, considerând-o exagerată ▲

Comisia Europeană a propus o directivă privind protecţia mediului prin dreptul penal, propunerea aflându-se în prima lectură, la Parlamentul European. „Cu siguranţă am îmbunătăţit această propunere pentru prima lege penală europeană. Cu acest compromis, fiecare va şti ce delicte legate de mediul înconjurător vor avea consecinţe penale“, a susţinut deputatul european german Hartmut Nassauer - Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni.

Obiectivele principale ale propunerii legislative sunt: stabilirea unui catalog armonizat al infracţiunilor cărora li se aplică sancţiuni penale de către toate statele membre şi armonizarea sancţiunilor pentru încălcări grave prin adoptarea unui cadru comun.

Dacă, într-un stat membru, o infracţiune menţionată în raport este considerată în prezent doar o sancţiune civilă, intrarea în vigoare a directivei obligă guvernul naţional să ia măsurile necesare pentru a asigura aplicarea unor sancţiuni penale „eficiente, proporţionale şi descurajatoare“. O armonizare minimă ar împiedica poluatorii să profite de diferenţele legislative între statele membre. Parlamentul European este de acord ca directiva să se aplice doar în cazuri de încălcare a legislaţiei europene în domeniul protecţiei mediului înconjurător.

Sancţiuni pentru comercializarea animalelor protejate

Compromisul enumeră ca sancţiuni emisiile de radiaţii în aer, sol sau apă, fabricarea, tratarea, depozitarea, folosirea, transportul, vânzarea, distribuirea şi exportul sau importul în mod ilicit de materiale nucleare sau de alte substanţe radioactive periculoase, în cazul în care acestea pun în pericol oamenii şi mediul înconjurător.

Deputaţii europeni au sprijinit şi posesia, obţinerea, vătămarea, prelucrarea sau uciderea de specimene din speciile protejate de floră şi faună, deteriorarea semnificativă a unui habitat protejat prin lucrări de construcţie şi fabricarea şi distribuirea de substanţe ce distrug ozonul.

Comisia pentru Afaceri juridice modifică propunerea iniţială a Comisiei, astfel încât directiva să respecte o decizie a Curţii Europene de Justiţie din octombrie 2007. Conform Curţii, Uniunea Europeană are competenţa de a cere statelor membre să introducă sancţiuni penale pentru poluarea mediului înconjurător, dar nu poate să emită măsuri obligatorii cu privire la tipul şi nivelul sancţiunilor. De aceea, deputaţii europeni au suprimat articolul în care Comisia Europeană fixa durata sancţiunilor propuse.

Bucureştiul critică politica de mediu a Uniunii

De cealaltă parte, premierul român, Călin Popescu-Tăriceanu, a avertizat Uniunea Europeană că pune în pericol baza industrială a Europei printr-o protecţie exagerată a mediului, informează AP, citând ziarul german „Handelsblatt“. „Văd un risc în faptul că Uniunea Europeană ridică prea mult ştacheta pentru normele sale de protecţie a mediului“, a afirmat Tăriceanu, într-un interviu acordat ediţiei de luni a ziarului german „Handelsblatt“. El a argumentat prin faptul că cei care vor trebui să plătească sunt consumatorii, iar această politică va ruina competitivitatea internaţională a statelor europene, deoarece companiile industriale îşi vor transfera producţia „acolo unde condiţiile impuse sunt mai lejere“.

O astfel de politică nu slujeşte protecţiei mediului, ci conduce la pierderi masive de locuri de muncă. Fără o producţie industrială proprie puternică, Europa riscă să piardă potenţialul său ca zona financiară, a cercetarii şi a dezvoltării, a apreciat premierul român.