Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Diferențe mari de dezvoltare între județe

Diferențe mari de dezvoltare între județe

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 23 Septembrie 2020

Cele mai dezvoltate economic zece judeţe au concentrat în 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală şi 2,2 milioane de salariaţi, în timp ce cele mai sărace zece judeţe au generat afaceri de numai 65 de miliarde de lei - doar 4,2% din total, cu 237 de mii de angajaţi, potrivit unei analize KeysFin. În acest proces de concentrare a businessului, un rol major îl joacă performanţele autorităţilor locale.

Bucureşti, Ilfov şi Timiş se află în topul celor mai puternice judeţe din România în funcţie de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate, iar judeţele cu cele mai slabe rezultate economice sunt Mehedinţi, Caraş-Severin şi Vaslui, potrivit analizei KeysFin, care are la bază datele financiare din 2019, raportate de companii la Ministerul Finanţelor până în septembrie 2020.

În comparaţie cu acum 5 ani, există coborâri considerabile în top, aşa cum este cazul judeţului Arad, de pe locul 10 (2015) pe locul 13 (2019), sau al judeţului Galaţi, care a ajuns de pe locul 15 (2015) pe locul 17 (2019). În ceea ce priveşte rezultatele pozitive, Prahova a urcat de pe locul 8 în 2015 pe 6 în 2019, iar Bihor a ajuns de pe locul 12 pe locul 9.

„Harta de business a României prezintă mari discrepanţe între regiuni. Dacă cele mai puternice zece judeţe au concentrat în 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală şi 2,2 milioane de salariaţi, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2019 afaceri de numai 65 de miliarde de lei - doar 4,2% din total, cu 237 de mii de angajaţi. În tot acest proces de concentrare a businessului, un rol major îl joacă performanţele autorităţilor locale, ale căror investiţii în infrastructura materială şi umană au consecinţe directe şi evidente în creşterea discrepanţelor economice la nivel regional”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin.

Deşi topul de acum 5 ani seamănă destul de bine cu cel prezent, există şi diferenţe. „Dacă la Galaţi, căderea are cu siguranţă legătură cu rezultatele Combinatului Siderurgic, în Bihor avansul poate fi pus şi pe seama investiţiilor în infrastructură”, a completat Popescu.

În funcţie de numărul de companii, pe primul loc se află Capitala, cu 136.900 de companii în 2019 (peste 20% din total), urmată de Cluj, cu 42.900 de companii (6,3%) şi de Ilfov, cu 30.800 de companii (4,5%). La polul opus, cele mai puţine companii sunt în Mehedinţi (3.600 de firme), Botoşani (4.600) şi Covasna (4.700).

Cele mai „muncitoare” judeţe, respectiv cele unde se concentrează forța de muncă, sunt Bucureşti - peste un milion de angajaţi, Timiş, cu 189.700 de angajaţi, şi Cluj, cu 183.700 de angajaţi. De cealaltă parte, judeţele cu cei mai puţini angajaţi sunt Mehedinţi (14.600 de angajați) şi Giurgiu (20.900 de angajaţi).

(Cristina Zamfirescu)