Discuţii la Guvern despre canalul Dunăre-Bucureşti

▲ Lucrările de reabilitare şi finalizare a Canalului Dunăre-Bucureşti, construit în proporţie de 70% până în 1990, vor demara la sfârşitul anului 2009, urmând ca în 2012 acesta să fie inaugurat ▲ Potrivit inginerului de proiect al şantierului, Chiriac Avădanei, dacă lucrările nu ar fi fost stopate în 1990, proiectul ar fi fost finalizat doi ani mai târziu ▲

Specialiştii în domeniul hidrotehnic s-au reunit, ieri, la Palatul Victoria, în cadrul unei întâlniri convocate de prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a discuta despre reluarea lucrărilor la canalul Dunăre-Bucureşti. „Pe acest subiect am discutat de câteva ori cu domnul preşedinte Ion Iliescu şi mi-a trimis chiar o scrisoare cu proiectul care ridică o serie de probleme. Am invitat cei mai buni specialişti în domeniu, pentru a face o discuţie la obiect, să tragem o concluzie“, a afirmat şeful Executivului, la începutul întâlnirii. Călin Popescu-Tăriceanu a adăugat că subiectul construirii canalului Dunăre-Bucureşti „a generat o controversă“ şi că ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, „are nişte propuneri, nişte oferte de reluare şi de realizare a acestui proiect“. Reuniunea de lucru a fost convocată de premierul Tăriceanu, pentru a se discuta pe marginea unor proiecte hidrotehnice. La întâlnire participă ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, şi fostul preşedinte Ion Iliescu, în calitate de specialist în domeniul hidrotehnicii.

Lucrările vor demara în 2009

Lucrările de reabilitare şi finalizare a Canalului Dunăre-Bucureşti, construit în proporţie de 70% până în 1990, vor demara la sfârşitul anului 2009, urmând ca în 2012 Canalul să fie inaugurat. Pentru finalizarea construcţiei şi reabilitarea a ceea ce s-a construit până în 1990, vor fi necesari 450 de milioane de euro, existând posibilităţi pentru finalizarea proiectului, de la bugetul de stat, din fonduri europene sau concesiune. Proiectul permite legarea Bucureştiului cu fluviul Dunărea, respectiv conectarea Municipiului cu Coridorul Pan-European de transport numărul şapte, printr-o cale navigabilă, având capacitatea de transport de până la 20 milioane de tone pe an pe sectorul Budeşti-Olteniţa, din care 16 milioane de tone pe an pe sectorul Budeşti-Portul Bucureşti-1 Decembrie şi patru milioane de tone pe an pe sectorul Budeşti-Portul Bucureşti-Glina. De asemenea, proiectul va asigura scoaterea de sub efectul indundaţiilor a circa 30.000 de hectare terenuri agricole şi 11 localităţi, apa necesară pentru irigarea a peste 150.000 de hectare de teren arabil şi pentru alimentarea cu apă a localităţilor limitrofe şi producerea a circa 58 de GWH pe an energie electrică la care se adaugă alte 15 GWH pe an produse de cele patru microhidrocentrale şi hidrocentrale situate pe acest canal. Totodată, reprezentanţii ministerului Transporturilor susţin că acest proiect va asigura dezvoltarea agrementului şi turismului din zonă.

Cale ferată adiacentă canalului

Potrivit inginerului de proiect al şantierului, Chiriac Avădanei, dacă lucrările nu ar fi fost stopate în 1990, proiectul ar fi fost finalizat doi ani mai târziu. În cei 18 ani de la stoparea lucrărilor, acesta a spus că a fost furată o mare parte din oţelul folosit la construcţia existentă, la care se adaugă peste 120 de kilometrii de cale ferată adiacentă proiectului şi utilajele abandonate la faţa locului. Proiectul Canalului Dunăre-Bucureşti prevede existenţa a două căi navigabile pe râurile Argeş şi Dâmboviţa, precum şi trei porturi: 1 Decembrie pe Argeş, Glina pe Dâmboviţa şi portul Olteniţa. Proiectul a trecut recent de la Ministerul Mediului în subordinea Ministerului Transporturilor.