Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Domenii aproape complet digitalizate
Firmele româneşti fac eforturi pentru a se adapta noilor cerinţe ale societăţii digitalizate în care trăim. Cele mai flexibile industrii în privința digitalizării sunt IT şi media/publicitate, cu 80% dintre companii puternic digitalizate, şi sectorul financiar-bancar, cu 75%. Cu toate acestea, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) la capitolul progrese în digitalizare.
În ciuda trendului ascendent constant privind tehnologizarea economiei, progresele înregistrate în ultimii ani de România la capitolul digitalizare sunt mai degrabă lente, fiind pe ultimul loc între cele 28 de state membre UE. Și aceasta, cu toate că țara noastră are perspective foarte bune de creștere, pe fondul măsurilor de dezvoltare a infrastructurii de comunicații, după cum arată raportul privind sectorul digital din UE (EDPR), publicat în 2017 de Comisia Europeană (CE).
Această concluzie este confirmată de un alt studiu care arată că economia românească face paşi importanţi către digitalizare. Astfel, în funcţie de domeniul în care activează, firmele cel mai puternic digitalizate sunt cele din IT - 80% din total, media şi publicitate - 80%, dar şi cele din domeniul serviciilor financiar-bancare - 75%, în timp ce industriile cel mai puţin sau deloc influenţate de digitalizare în România sunt construcţii/imobiliare, alimentaţie/agricultură şi transporturi, relevă studiul „Barometrul digitalizării companiilor din România”, preluat de Agerpres. „Perspectiva tranziţiei către era inteligenţei artificiale aprinde imaginaţia liderilor de business, dar automatizarea proceselor operaţionale dă frisoane angajaţilor. Digitalizarea dă răspunsuri la ineficienţa din companii, dar provoacă şi multe nelinişti decidenţilor în legătură cu evoluţia industriei şi a modelului lor de business”, este de părere Constantin Măgdălina, expert în tendinţe şi tehnologii emergente, citat de Agerpres.
Cât priveşte industriile care au ca obiectiv dezvoltarea digitală a afacerii, acestea sunt din cercetare şi dezvoltare (83% din companii), utilităţi/energie (50%), industria farmaceutică şi de sănătate (50%), comerţ retail şi angro (44%). Industriile care sunt pe ultimele locuri la acest capitol includ: construcţii/imobiliare (83% nu au în plan acest lucru), industrie/producţie (72%) şi servicii altele decât financiar-bancare (57%). Cele mai pesimiste răspunsuri au venit din partea sectorului serviciilor, altele decât cele financiar-bancare, deoarece 25% din acestea prevăd o scădere a valorii companiei între 5% şi 10% ca urmare a digitalizării.
În raportul DESI (Indicele Economiei și Societății Digitale) privind sectorul digital din UE pe 2017, publicat de CE, România face parte din grupul de țări cu performanțe scăzute, alături de Bulgaria, Grecia, Italia, Croația, Polonia, Cipru, Ungaria și Slovacia. La polul opus se situează Danemarca, Finlanda, Suedia și Olanda, cu cele mai avansate economii digitale din UE.
Raportul relevă că rata digitizării economiei, inclusiv în ceea ce privește serviciile publice și nivelul competențelor digitale, este încă scăzută, dar România are avantajul unor costuri scăzute de acces la internet și viteză foarte bună. Cât privește competențele digitale, doar 56% din români folosesc internetul în mod regulat față de 79% media UE. Însă România are o bază solidă de absolvenți în domeniul științei, tehnologiei, matematicii și ingineriei, iar proporția specialiștilor IT&C în economie crește odată cu dezvoltarea a numeroase centre de software și servicii aflate în căutare de specialiști, mai arată raportul CE.