Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Două familii din cinci suportă cu greu cheltuielile curente
Aproape 40% dintre gospodării suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile de zi cu zi, conform unui document publicat recent de Institutul Naţional de Statistică, privind condiţiile de viaţă ale populaţiei din România. Aproape o treime din gospodării consideră că le-ar fi suficient un venit net lunar cuprins între 1.001 lei şi 2.000 de lei, dar trei din cinci familii au nevoie de cel puţin 2.000 de lei lunar pentru cheltuielile curente.
Doar pentru o gospodărie din cinci cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor.
„Pentru caracterizarea situaţiei economice a gospodăriilor este interesant de observat şi autoaprecierea gospodăriilor privind măsura în care pot face faţă cheltuielilor curente, folosind o scală de valori care pleacă de la nivelul inferior cu mare dificultate până la nivelul superior uşor şi foarte uşor. Astfel, două din cinci gospodării (38,9%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, se ajunge la 81,6% din totalul gospodăriilor. Aproape pentru una din 5 gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor”, se arată în publicaţia intitulată „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România în anul 2017”, citată de Agerpres.
Potrivit sursei citate, printre tipurile de gospodării care fac faţă cu greu cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (48%) sau de vârstnici cu vârsta de 65 de ani şi peste (45,8%), precum şi cele formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii în întreţinere (56,9%). De asemenea, se regăsesc în această situaţie 66,4% dintre gospodăriile în care capul familiei este şomer şi 53,6% dintre cele conduse de un agricultor.
Aproape o treime din gospodării consideră că venitul net lunar minim care le permite să acopere cheltuielile curente este cuprins între 1.001 lei şi 2.000 de lei, dar trei din cinci gospodării au nevoie de cel puţin 2.000 de lei pentru acelaşi lucru. Mai puţin de o treime din gospodării consideră că venitul necesar pentru cheltuielile curente ar trebui să fie mai mare de 3.000 de lei lunar, conform documentului.
„În general, tendinţa este de creştere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit tot mai mare pentru a face faţă cheltuielilor”, se menţionează în analiza elaborată de INS.
În ceea ce priveşte împrumuturile, la acestea recurg mai des gospodăriile din mediul urban (10,3% faţă de 5,6% la gospodăriile din rural) şi gospodăriile conduse de bărbaţi (9,3% faţă de 5,3% în cazul gospodăriilor conduse de femei). Cumpărarea în rate a unor bunuri, inclusiv prin leasing (autoturisme, echipament tehnic etc.), a fost mai frecvent motivul contractării de împrumuturi în gospodăriile conduse de salariaţi (57,1%), lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni) (45,7%) şi de pensionari (41,9%).
Totodată, la împrumuturile destinate îmbunătăţirii sau reparării locuinţei apelează în special gospodăriile conduse de pensionari (53,2%), salariaţi (45,2%) şi lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni) (44,9%).
În ceea ce priveşte capacitatea de a achita cheltuielile curente importante precum întreţinerea, ratele la împrumuturi, utilităţile etc., mai puţin de o treime din gospodării (31,7%) declară că au restanţe repetate, cauzate în principal de veniturile insuficiente.
Cele mai frecvente restanţe înregistrate în cursul anului 2017 au fost la energia electrică (51% din gospodăriile cu restanţe), întreţinere (50%) şi abonament telefonic (36,3%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (7,2%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi, explică autorii.