Dublu standard la nouă produse vândute în România

Nouă din cele 29 de produse aparent identice, comercializate în Uniunea Europeană (UE) și în România, analizate la Bucureşti, prezintă diferenţe la valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi la nivelul proteinelor şi al conţinutului de grăsime. Rezultatele studiului comparativ realizat pe alimente susceptibile de dublu standard au fost trimise Comisiei Europene (CE), susțin oficialii Ministerului Agriculturii.

Studiul comparativ realizat pe alimente susceptibile de dublu standard a scos în evidenţă diferenţe la nouă dintre cele 29 de probe analizate, a declarat Rodica Tănăsuică, directorul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV), institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar-Veterinare. „Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate de pe piaţa UE din diverse categorii, probele fiind identice. Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de crenvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată”, a declarat Rodica Tănăsuică. Aceasta a ținut să facă precizarea că IISPV este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală pentru siguranţa alimentelor, recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. „Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la nouă dintre acestea”, a adăugat Tănăsuică, potrivit Agerpres.

S-au depistat diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv ale nivelului proteinelor sau conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

De exemplu, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în timp ce valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 274,32 kcal/100 g.

Referitor la acest subiect, ministrul agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele au fost transmise la Bruxelles încă din seara zilei de miercuri, cu solicitarea pentru CE de a accelera „procesul de reglementare în aşa fel, încât să putem avea instrumente juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând, oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard”.

Pe de altă parte, în domeniul agroalimentar, România are „foarte multe zone neacoperite cu standarde. Sunt multe standarde vechi, acele STAS-uri, precum standardul pentru parizer sau standardul pentru pateu, sau standardele pentru caşcaval”, potrivit declaraţiilor Iulianei Chilea, directorul general al Asociaţiei de Standardizare din România (ASRO), citată de Agerpres.

Aceasta susţine că, în prezent, există 33.440 de standarde româneşti în vigoare, dintre care 90% sunt impuse la nivel european. Numai că standardele europene şi standardele internaţionale nu sunt pentru produse, ci pentru metode, procese sau tehnologii. „În septembrie-octombrie vrem să reluăm discuţia cu Ministerul Agriculturii şi cu Ministerul Sănătăţii, pentru că o calitate proastă a produsului consumat nu te îmbolnăveşte mâine, dar te poate îmbolnăvi în câţiva ani”, a precizat Iuliana Chilea.