Elveţia, Luxemburg şi Austria nu renunţă la secretul bancar

Trei dintre principalele ţări europene care practică secretul bancar, Elveţia, Luxemburg şi Austria, s-au reunit ieri în vederea adoptării unei strategii comune înaintea reuniunii G20 din 2 aprilie de la Londra, în ideea de a apăra această practică din ce în ce mai criticată pe fondul crizei financiare, informează AFP. Acest minisummit a fost organizat la iniţiativa Elveţiei, care vrea să evite punerea la punct a unei liste negre a paradisurilor fiscale la reuniunea G20 de la Londra, dedicată reformării sistemului financiar internaţional.

Secretul bancar din Elveţia a intrat în colimatorul marilor state membre din Uniunea Europeană, dar şi din SUA. În luna februarie, banca elveţiană UBS a fost constrânsă să livreze Washingtonului o listă cu numele a aproximativ 300 de clienţi americani, bănuţi că au fost ajutaţi de UBS să scape de la plata taxelor. În plus, cea mai mare bancă elveţiană a acceptat să plătească o amendă de 780 de milioane de dolari. Cu toate acestea, fiscul american cere UBS o listă suplimentară care ar conţine numele altor 52.000 de clienţi bănuiţi de fraudă.

Recent, Germania şi Franţa, care se plâng şi ele că o serie de contribuabili bogaţi evită plata impozitelor, au propus ţărilor din G20 să pună capăt convenţiilor bilaterale care sunt considerate „con-cooperante“.

Pe fondul acestor presiuni, Elveţia, Luxemburg şi Austria au acceptat să adopte unele măsuri care să ajute la sancţionarea mai eficientă a cazurilor de abuz.

Ministrul elveţian de Finanţe a declarat săptămâna aceasta că ţara sa este favorabilă extinderii acordurilor existente cu privire la impozitarea indirectă a dobânzilor pentru depozitele bancare constituite în Elveţia de clienţii europeni. La rândul său autorităţile din Luxemburg s-au declarat gata „să discute“ un acord care să autorizeze administraţiile fiscale din celelalte state membre UE să aibă acces la anumite informaţii bancare referitoare la rezidenţii lor.

Însă toate cele trei ţări resping acuzaţiile că sunt paradisuri fiscale şi refuză abolirea secretului bancar. „Secretul bancar face parte din mentalitatea noastră socială, de concepţia noastră despre protecţia sferei private“, a declarat recent ministrul elveţian de Finanţe, Hans-Rudolf Merz. În cazul Elveţiei şi Luxemburgului este vorba în principal de protejarea prosperităţii băncilor, sector de care depinde economia acestor două ţări. În Luxemburg, activităţile financiare au asigurat în 2007 peste o treime din avuţia ţării şi aproape jumătate din veniturile fiscale.

„Nu-mi imaginez abolirea secretului bancar“

În opinia ministrului elveţian Merz, Elveţia are trei opţiuni în chestiunea secretului bancar: menţinerea statu quo-ului actual, abolirea practicii sau „dezvoltarea dinamică“ a conceptului.

„Personal, sunt în favoarea celei de-a treia căi. Nu-mi imaginez abolirea secretului bancar. Este parte a atitudinii sociale a ţării noastre“, a spus Merz, explicând că „dezvoltarea dinamică“ a conceptului de secret bancar s-ar putea realiza într-un mod similar celui în care s-a făcut armonizarea cu legislaţia Uniunii Europene în materie de impozitare a veniturilor provenite din dobânzile bancare.

Secretul bancar - considerat unul dintre pilonii industriei serviciilor financiare din Elveţia - a fost blamat în repetate rânduri drept cauză a crizei financiare, deoarece îngreunează urmărirea circulaţiei banilor şi evaluarea riscurilor.

Presiunile au crescut însă asupra celor trei ţări după agravarea crizei financiare, criză care a convins comunitatea internaţională să reglementeze mai bine secretul bancar şi să lupte împotriva paradisurilor fiscale.

Franţa şi Germania susţin întocmirea a unei „liste negre“ a „paradisurilor fiscale“ care să fie discutată la summitul G20 dedicat crizei economice globale, despre care se crede că se datorează parţial şi practicii secretului bancar. Şi premierul britanic Gordon Brown, gazda reuniunii din 2 aprilie, este în favoarea acestei idei.