Emisiuni filatelice în An Centenar

În Anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia îi omagiază pe ostașii care au luptat pentru idealul național în Primul Război Mondial, prin emisiunea de mărci poștale „Medaliile și decorațiile Războiului de întregire”. Emisiunea este alcătuită din patru timbre, care ilustrează cele mai importante distincții conferite combatanților din Primul Război Mondial: Steaua României, Coroana României, Virtutea Militară și Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918.

Timbrul cu Ordinul național Steaua României are o valoare nominală de 2,90 lei, cel cu Ordinul național Coroana României are o valoare nominală de 3,00 lei, timbrul cu Medalia Virtute Militară are o valoare nominală de 4,50 lei, iar cel cu Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 valorează 16,00 lei, se arată într-un comunicat de presă al Romfilatelia.

Ordinul național Steaua României a fost instituit la 10 mai 1877, având cinci grade: cavaler, ofițer (cu o rozetă pe panglică), comandor, mare ofițer și mare cruce. Se acorda și cu însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Panglica era din moar roșu, cu câte două benzi albastre la margini. Primele două grade se purtau pe pieptul stâng, cel de comandor la gât, gradul de mare ofițer la gât și pe piept, iar marea cruce în bandulieră, peste umărul stâng și la piept. Începând din 9 aprilie 1918, pentru fapte deosebite, gradele de comandor, ofițer și cavaler puteau fi purtate și cu panglica medaliei Virtute Militară, care avea culoarea roșie, cu câte o singură bandă albastră pe margini. Ordinul Steaua României se acorda doar ofițerilor.

Ordinul național Coroana României a fost instituit la 10 mai 1881, având aceleași grade ca și Steaua României. Ordinul nu avea însemne de război, iar panglica era din moar albastru închis, cu câte o bandă de culoarea oțe­lului, pe margini. Gradele ordinului Coroana României aveau același regim de purtare ca și cele ale Ordinului Steaua României. În 1916, Ordinul Coroana României a primit însemne de război, reprezentând două spade încru­cișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Din 9 aprilie 1918, acest ordin se purta și cu panglica medaliei Virtute Militară.
Cea mai importantă medalie acordată în perioada Primului Război Mondial a fost cea cu deviza Virtute Militară, înființată în 1880. Aceasta avea două clase: I - de aur și a II-a - de argint. Se purta cu panglică din moar de culoare albastră, cu câte o bandă roșie la margini. Ambele clase se așezau pe pieptul stâng. Această medalie avea întâietate în categoria sa de decorații, iar din 1916 se acorda numai gradelor inferioare (subofițeri și trupă). Medalia Virtute Militară a fost acordată și femeilor, care o puteau purta și cu panglica sub formă de fundă. Din 9 aprilie 1918, panglica medaliei se putea atașa gradelor de cavaler, ofițer și comandor ale ordinelor naționale Stea­ua și Coroana României.

Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 a fost instituită în 1918 și a fost conferită tuturor militarilor și asimi­laților, de orice fel, care au luat parte la campania 1916-1918 și care au fost însumați, atașați sau însăr­cinați cu diferite misiuni, la corpurile de trupă ori la serviciile militare. De asemenea, au primit distincția și funcționarii civili, precum și persoanele care, nea­parți­nând oștirii, au fost chemate la un serviciu efectiv și permanent pe lângă armată. Pentru militari, panglica medaliei era din moar, în dungi, de culoare albastru închis și verde, alternând în mod egal, iar pentru civili culorile erau dispuse invers. Pentru luptele de pe diferite fronturi, la care persoana a luat parte în timpul războiului, s-au aplicat, transversal, pe panglică, barete din alamă, cu inscripții bronzate: Ardeal, Cerna, Jiu (Târgu-Jiu), Carpați, Oituz, București, Turtucaia, Dobrogea, Mărăști, Mără­șești, Tg-Ocna etc.

Pe plicul „prima zi” a emisiunii de mărci poștale este ilustrat Ordinul „Mihai Viteazul”, cea mai importantă decorație militară românească. Acesta a fost înființat în decembrie 1916 și avea trei clase: a III-a, a II-a, I. Clasa a III-a se purta pe partea stângă a pieptului, clasa a II-a se purta la gât (în comandorie), iar clasa I se purta ca broșă, pe partea stângă a pieptului. Panglica era din moar, de culoare roșu-vișiniu închis, având pe fiecare latură o bandă din fir de aur.