Europa îşi alege astăzi preşedintele

▲ Astăzi, la Bruxelles, liderii europeni se întâlnesc pentru o ultimă rundă de negocieri în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui Uniunii Europene şi a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe ▲ Posturile nou înfiinţate la cârma Uniunii vor crea probleme, dacă vor fi ocupate de persoane nepotrivite, întrucât responsabilităţile sunt uriaşe, afirmă experţi de la Bruxelles, citaţi de „EuObserver“ ▲ Prerogativele ar putea fi însă negociate, în funcţie de personalitatea şi de capacităţile fiecărui candidat în parte ▲

Atribuţiile viitorului şef al diplomaţiei europene par destul de clare şi puternice în mod teoretic, dar analiştii şi politicienii de la Bruxelles sugerează că va fi foarte greu pentru o persoană să gestioneze toate prerogativele prevăzute conform Tratatului de la Lisabona, informează „EUObserver“.

Cunoscut sub titulatura de Înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politica Securităţii, noul post urmează să fie gestionat de către o singură persoană, care va avea atribuţii atât în materie de politică externă, cât şi în privinţa mijloacelor financiare pentru aplicarea acesteia.

Până acum, atribuţiile erau abordate separat de Înaltul reprezentant UE pentru Politică Externă, Javier Solana, şi comisarul pentru Relaţii Externe, Benita Ferrero Waldner.

Conform Tratatului de la Lisabona, noul şef al diplomaţiei va prezida reuniunile lunare cu omologii săi de la nivel naţional, va deţine funcţia de vicepreşedinte al CE şi se va ocupa de serviciul diplomatic.

Analiştii cred însă că noul şef al diplomaţiei nu va avea timp suficient pentru a se ocupa de toate atribuţiile care îi revin, mai ales că trebuie să gestioneze relaţii sensibile cu ţări precum Rusia, SUA şi China. „Noul şef al diplomaţiei va trebui să participe la şedinţele săptămânale ale comisarilor UE, să prezideze consiliile pe tema relaţiilor externe, să participe la reuniuni bilaterale şi să fie audiat în Parlamentul European. De asemenea, va trebui să coordoneze activităţile comisarilor cu atribuţii externe, de exemplu în domeniile comerţului, dezvoltării şi politicilor de vecinătate“, explică un oficial UE.

Publicaţia germană „Deutsche Welle“ susţine însă că depinde de personalitatea şi de experienţa practică a celor care vor deţine aceste funcţii pentru a-şi negocia prerogativele, nu foarte clar specificate în Tratatul de reformă al UE ce va intra în vigoare la 1 decembrie.

Fostul premier britanic, Tony Blair, are experienţă şi popularitate în plan internaţional, însă jurnaliştii germani cred că „funcţia supremă nu va fi preluată de un social-democrat“, aşa încât Blair are şanse minime.

Printre posibilii candidaţi conservatori, care ar putea avea şanse, se numără premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, „un veteran al idealurilor europene, pe care mulţi îl consideră însă prea antipatic“. La rândul său, premierul belgian Herman van Rumpoy e un tehnocrat aproape necunoscut pe plan internaţional, la care belgienii nu vor însă să renunţe în ruptul capului, întrucât e un negociator atât de abil încât a reuşit să aplaneze gâlceava cronică dintre valoni şi flamanzi. Mai candidează şi şeful creştin-democrat al guvernului olandez, Jan-Peter Balkenende.

Astăzi, cei 27 de şefi de stat şi de guvern vor decide cine va ocupa cele două fotolii importante.