Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Europenii acuză guvernele naţionale pentru situaţia economică nefavorabilă a Uniunii
▲ La nivel mondial, FMI preconizează că economia mondială va fi caracterizată de o încetinire şi în cea de-a doua jumătate a anului 2008, urmând să atingă o rată de creştere de numai 3,9% faţă de 4,1%, după cum se anticipa ▲ La nivel politic înalt, o mare parte a criticilor îndreptate împotriva Băncii Centrale Europene denotă o frustrare faţă de deciziile privind menţinerea unui euro puternic - în dauna exporturilor europene - şi, respectiv, creşterea nivelului ratei dobânzilor ▲
Pe fondul unei înmulţiri a semnelor care indică înrăutăţirea situaţiei economiei europene, un sondaj de opinie arată că cetăţenii din marile state membre ale Uniunii Europene îşi acuză în primul rând propriile guverne pentru această situaţie, dar şi Banca Centrală Europeană devine ţinta nemulţumirilor, scria, ieri, „EUObserver“. Se aşteaptă ca în raportul asupra economiei mondiale, ce va fi publicat în octombrie, Fondul Monetar Internaţional să reducă estimările pentru luna iunie în privinţa creşterii economice a zonei euro de la 1,7% la 1,4%, după cum susţine un oficial citat de Reuters, iar previziunile pentru anul 2009, de la 1,2% la 0,9%. La nivel mondial, FMI preconizează că economia mondială va fi caracterizată de o încetinire şi în cea de-a doua jumătate a anului 2008, urmând să atingă o rată de creştere de numai 3,9% faţă de 4,1%, după cum se anticipa. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de agenţia Harris pentru „Financial Times“ şi dat publicităţii la 26 august, majoritatea covârşitoare a cetăţenilor din ţările cele mai afectate de încetinirea economică acuză pentru acest lucru propriile guverne. Cei mai critici au fost germanii Astfel, liderii germani au făcut obiectul celor mai dure critici, 74% dintre subiecţii germani afirmând că guvernul lor poartă o răspundere „totală“ sau o răspundere „mare“. Dacă 63% dintre britanici au aceeaşi opinie despre liderii lor politici, în Spania procentul este mai mic, respectiv 53%. La nivelul Europei continentale, criticile se îndreaptă însă şi către Banca Centrală Europeană, responsabilă cu politica monetară a celor 15 state aparţinând zonei euro. Doar 5% dintre spanioli şi 8% dintre germani au afirmat că BCE a reacţionat în mod corespunzător în faţa înrăutăţirii situaţiei economice, în timp ce 56% şi respectiv 48% dintre subiecţii din cele două ţări au opinat că instituţia respectivă nu a luat măsurile potrivite. La nivel politic înalt, o mare parte a criticilor îndreptate împotriva Băncii Centrale Europene denotă o frustrare faţă de deciziile privind menţinerea unui euro puternic - în dauna exporturilor europene - şi respectiv creşterea nivelului ratei dobânzilor în pofida semnalelor anunţând un iminent regres economic. Sondaj pe 6.000 de persoane Dar sondajul Harris - realizat în perioada 30 iulie-12 august pe un eşantion de 6.134 de adulţi din Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Italia şi SUA - arată că în Franţa, unde politicienii au criticat cel mai aprig politicile BCE, Banca Centrală Europeană pare să se bucure de un sprijin public ceva mai mare decât în Germania, Spania sau Italia. Reprezentanţii BCE şi-au argumentat deciziile, afirmând că prin intermediul lor s-a încercat menţinerea sub control a inflaţiei, a cărei rată medie anuală s-a situat în luna iulie la nivelul istoric de 4,1% - după cum indică estimările Eurostat - în condiţiile în care obiectivul general al instituţiei este ca nivelul să se situeze în jurul pragului de procente.