Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Europenii privesc cu teamă spre pieţele financiare
▲ Oficialii Băncii Centrale Europene dau asigurări că recesiunea economică mondială, anunţată de mulţi specialişti în domeniu şi prefaţată de falimentele unor importante bănci americane, nu este foarte aproape ▲ „Nu întrevăd pericolul unei recesiuni economice la nivel mondial, iar unul dintre argumente este că Statele Unite nu mai au importanţa economică pe care au avut-o în trecut. Multe state în curs de dezvoltare au devenit motoare de creştere economică“, a susţinut Juergen Stark, membru în consiliul executiv al Băncii Centrale Europene ▲ În acest timp, elveţienii îşi pierd încrederea în instituţiile bancare proprii, iar cancelarul german, Angela Merkel, propune semnarea unor acorduri internaţionale „împotriva speculaţiilor financiare iresponsabile“ ▲
Turbulenţele de pe pieţele financiare nu vor cauza o recesiune economică mondială, a declarat membrul consiliului executiv al Băncii Centrale Europene, Juergen Stark, într-un interviu preluat de Reuters. Întrebat de reporterii ziarului „Welt am Sonntag“ dacă ne aflăm în faţa unei crize economice asemănătoare celei din 1929, Juergen Stark a răspuns că „nici o criză economică din istorie nu a fost similară celor precedente, lucru valabil şi în situaţia actuală“. „Nu întrevăd pericolul unei recesiuni economice la nivel mondial, iar unul dintre argumente este că Statele Unite nu mai au importanţa economică pe care au avut-o în trecut. Multe state în curs de dezvoltare au devenit motoare de creştere economică“, a adăugat acesta, potrivit NewsIn. Stark a mai spus că băncile centrale au învăţat din greşelile din trecut, iar acum sunt gata să intervină oricând este nevoie. Reprezentantul BCE a apărat interveneţia Băncii Centrale Europene şi a susţinut că aceasta era necesară pentru prevenirea prăbuşirii sistemului financiar. „Când unul dintre liderii pieţei, care are influenţă asupra întregului sistem financiar, intră în criză şi există pericolul unui efect de domino la nivel mondial, statul trebuie să intervină“, a explicat Juergen Stark. Elveţienii, tot mai neîncrezători Încrederea elveţienilor în UBS, cea mai mare bancă din această ţară, s-a erodat din cauza crizei subprime, se arată într-un studiu comandat de ziarul „SonntagsBlick“, transmite AFP. Într-un articol apărut duminică în ziarul elveţian se arată că doar 35% din elveţienii care au răspuns la studiul din 19 septembrie au încă încredere în UBS, comparativ cu 41% care au răspuns la o întrebare similară în februarie. Aproximativ 60% din elveţieni declară că acum nu au încredere în banca elveţiană, în timp ce, în februarie, cifra era de 48%. Studiul vine însă în contrast cu nivelul încrederii în sistemul bancar elveţian, trei din patru persoane declarând că au încredere în băncile elveţiene. UBS este una dintre băncile cele mai afectate de criza subprime, înregistrând deprecieri de active de aproximativ 42,5 miliarde de dolari de la începutul declanşării turbulenţelor pe pieţele financiare. Cancelarul Merkel vrea mai multă transparenţă Nici germanii nu se simt prea bine la o săptămână de când banca americană de investiţii Lehman Brothers Holdings Inc a declarat falimentul, cancelarul german, Angela Merkel, cerând mai multă transparenţă pe pieţele financiare internaţionale, într-un interviu acordat ziarului german „Muenchner Merkur“, transmite AP. Merkel a afirmat că statul ar trebui să aibă mai mult control asupra pieţelor, în scopul de a verifica investitorii lipsiţi de scrupule. Cancelarul german susţine că guvernele din Marea Britanie şi Statele Unite sunt parţial vinovate că au permis instituţiilor financiare importante, în mod nejustificat, să nu-şi facă publică activitatea. „Alături de reglementări naţionale, avem nevoie, de asemenea, de acorduri internaţionale împotriva speculaţiilor financiare iresponsabile“, a declarat cancelarul german.