„Fabricat în Europa”, noua strategie de reindustrializare a Uniunii

Comisia Europeană și-a prezentat săptămâna trecută propunerile privind reindustrializarea continentului, decarbonizarea și combaterea concurenţei chineze, grupate în strategia „Made in Europe”. Aşa-numitul Act privind acceleratorul industrial (IAA), susţinut de vicepreşedintele Comisiei, Stephane Sejourne, îşi propune să dezvolte sectoare-cheie, confruntate nu numai cu concurenţa chineză, dar și cu provocările tranziţiei ecologice şi preţurile foarte mari la energie.

Principala prevedere a planului este introducerea unei „preferinţe europene”, o măsură protecționistă considerată mult timp tabu în Europa, care obligă companiile din sectoare strategice să îşi desfăşoare o parte din producţie în Europa sau să se aprovizioneze local cu componente atunci când sunt finanţate public. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a apărat preferinţa europeană, afirmând că, „altfel, europenii vor fi daţi la o parte”. Conform Reuters, iniţiativa „Made in Europe” îi îngrijorează însă pe producătorii auto, dependenţi de furnizori din afara blocului comunitar. Lanţul european de aprovizionare al Ford, de exemplu, este puternic legat de Marea Britanie şi Turcia, iar Turcia este un hub de producţie low-cost pentru Toyota, Stellantis, Hyundai şi Renault.

Mai exact, în conformitate cu recomandările din raportul Dra­ghi, IAA introduce cerinţe specifice „Made in EU” şi/sau cu emisii scăzute pentru achiziţiile publice şi schemele de sprijin. Acestea se vor aplica în special în sectoarele oţelului, cimentului, aluminiului, automobilelor şi tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete, dar cadrul va putea fi extins la alte sectoare energofage. „Este un punct de cotitură major şi necesar”, spune Joseph Dellatte, de la Institutul Montaigne, pentru AFP, subliniind că achiziţiile publice reprezintă 15% din economia europeană şi sunt decisive în a ajuta la relocarea industrială. 

În 2024, industria a reprezentat 14,3% din PIB-ul UE jucând un rol vital în economia, inovarea şi structura socială a Europei. Actul stabileşte un obiectiv de creştere a acestei ponderi la 20% din PIB până în 2035.
În acelaşi timp, UE se angajează să rămână una dintre cele mai deschise pieţe din lume, de aceea propunerea încurajează o mai mare reciprocitate în achiziţiile publice pentru ţările care oferă întreprinderilor din UE acces la pieţele lor, în conformitate cu raportul Draghi. Deşi deschisă investiţiilor străine directe, IAA stabileşte condiţii pentru cele care depăşesc 100 de milioane de euro din sectoarele emergente (bateriile, vehiculele electrice, energia fotovoltaică şi materiile critice).

Legat de debirocratizare, IAA simplifică și digitalizează autorizarea proiectelor industriale, prin introducerea unui „ghişeu unic” digital cu termene clare, precum şi a principiului aprobării tacite în etapele intermediare ale autorizării. (C.Z.)