Final dificil de mandat pentru Ursula von der Leyen

Ursula von der Leyen părea până nu demult sigură de obținerea unui al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene. Cap de listă în Partidul Popular European la alegerile de la 9 iunie, care îi asigură teoretic încă cinci ani în poziția de șef al Executivului de la Bruxelles, politiciana germană se confruntă cu o nemulțumire profundă în anumite capitale în legătură cu modul în care a condus Comisia, în special în ceea ce privește negocierile comerciale, tranziția verde și relațiile cu SUA.

Alegerile europarlamentare din 9 iunie vor stabili nu numai componența Parlamentului European (PE), dar și ocupanții celor mai importante funcții executive la Bruxelles, printre care este președinția Comisiei Europene. Această funcție revine grupului politic care obține cele mai multe mandate în PE, iar, conform sondajelor, acesta va fi Partidul Popularilor Europeni (PPE). După alegeri, însă, candidatul de­semnat al popularilor - von der Leyen - va avea nevoie atât de acordul șefilor de stat și de guvern ai Celor 27, cât și de aprobarea Parlamentului. Iar, potrivit analiș­tilor, poziția Ursulei von der Leyen este tot mai fragilă și obținerea unui nou mandat tot mai incertă.

Șefa Comisiei este într-o situa­ție delicată din mai multe motive: este anchetată de Parchetul European în legătură cu negocierile asupra achiziţiei de vaccinuri Pfizer, a fost acuzată de patru comisari importanți ai echipei sale de „lipsă de colegialitate şi probleme flagrante în împărtăşirea informaţiilor” după numirea unui emisar pentru IMM-uri, i se repro­șea­ză fățiș slăbiciunile economice ale Uniunii.

„Să o spunem direct, anii petrecuţi sub responsabilitatea unei Comisii prezidate de Ursula von der Leyen au fost ani pierduţi pentru competitivitate”, declara zilele trecute Christian Lindner, ministrul german de finanţe, într-o critică publică neobişnuită la adresa compatrioatei sale. „Ursula von der Leyen nu şi-a pus mandatul sub semnul consolidării economiei europene, ci şi-a stabilit alte priorităţi. Trebuie să recuperăm întârzierile în lunile şi anii care urmează”, a spus Lindner.

Mai mult, președintele francez Emmanuel Macron, care a sprijinit numirea lui von der Leyen în funcția de președinte în urmă cu cinci ani, poartă discuții cu liderii europeni pentru a găsi un tehnocrat, numele des vehiculat fiind cel al lui Mario Draghi, fost preșe­dinte al Băncii Centrale Europene, potrivit Bloomberg. Însă Mario Draghi nu face parte din grupul popularilor și este greu de crezut că PPE va sprijini un candidat din afara sa.

Zvonurile de la Bruxelles privind ieșirea din joc a Ursulei von der Leyen sunt atât de persistente, încât au început speculațiile privind alți posibili candidați din familia popularilor. Printre ei, potrivit politico.eu, se află președin­tele României, Klaus Iohannis, și premierul croat, Andrej Plenković, cu argumentul că este vremea ca și est-europenii să ocupe poziții UE de top.  (C. Z.)