Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Fonduri europene pentru relansarea cercetării româneşti
Cercetătorii români pot concura pentru cele 80 miliarde de euro pe care Uniunea Europeană îi oferă ca sprijin financiar prin Horizon 2020, programul european de susținere a inovației.
Numărul cererilor de brevete de invenţie înregistrat de Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM) în cei 25 de ani de după Revoluţie a fost de numai 39.558, comparativ cu ultimii 25 de ani de comunism (1965 - 1989), când s-au consemnat 94.481 de cereri de brevete de invenţie. Dacă în 1990 erau înregistrate 3.081 de cereri de brevete de invenţie şi erau aprobate 1.428, un deceniu mai târziu, numărul acestora scădea la o treime, iar în 2014 abia dacă depăşeau 1.000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate. Mai mult, potrivit datelor relevate de rapoartele Comisiei Europene, institutele de cercetare-dezvoltare, laboratoarele private, instituţiile de învăţământ superior, staţiunile didactice, toate suferă în prezent pentru că nu dispun de dotări la standarde competitive şi de fonduri cu care să susţină efortul creativ.
În acest context, o şansă pentru cercetarea românească o constituie politica de investiţii a Uniunii Europeane care, în perioada 2014 - 2020, intenţionează să aloce 80 de miliarde de euro pentru finanţare în domeniul cercetării prin programul Horizon 2020, operat direct de Bruxelles, în cadrul căruia sunt sprijinite în special inovarea socială, stimularea noilor evoluţii tehnologice şi a brevetelor, inclusiv protejarea proprietăţii intelectuale rezultate, obiectivul principal fiind dezvoltarea unei societăţi şi a unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare în UE. Horizon 2020 este cel mai mare program de cercetare de până acum şi unul dintre cele mai mari din lume.
Conform evaluărilor UE, România are indici scăzuți ai producerii de inovație în economie. Acești indici o plasează la sfârșitul clasamentului european și mondial. România, alături de Bulgaria şi Letonia, face parte din categoria „inovatorilor modeşti“, având o performanţă în materie de inovare semnificativ mai scăzută decât media UE. În clasamentul general în interiorul UE, Suedia ocupă primul loc, urmată de Danemarca, Germania şi Finlanda, cele patru ţări care investesc cel mai mult în cercetare şi inovare, informează Comisia Europeană într-un raport.
Încercând să răspundă agendei europene și problemelor cercetării naționale, în octombrie 2014, Guvernul român a aprobat Strategia Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, pregătită de Ministerul Educației, împreună cu instituţii din mediile academic și economic. Strategia se angajează să sprijine domenii științifice cu relevanță economică (bioeconomia, tehnologia informației, securitate societală, energie și mediu și nanotehnologii, dar şi sănătatea, patrimoniul şi identitatea culturală).
Cu toate aceste deficienţe, proiectul ELI-NP (Infrastructura Luminii Extreme - Fizică Nucleară) este un reper pentru cercetarea românească, având deja un renume internaţional. De asemenea, preconizata înfiinţare a Centrului Internaţional UNESCO pentru Formare şi Cercetări Avansate va constitui un alt pilon important pentru cercetarea românească.