Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Fondurile SAPARD pot fi accesate până la finele anului viitor
▲ Plăţile SAPARD către România au fost întrerupte în vara acestui an, după ce o misiune de audit a executivului comunitar a constatat, la începutul lunii iunie, probleme în sistemul de gestionare şi control legat de autorizarea plăţilor către beneficiarii fondurilor ▲
Fondurile europene alocate prin programul SAPARD aferente anului 2006 vor putea fi cheltuite până la finele lui 2009, a declarat, ieri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş. „S-a obţinut prelungirea cu un an a fondurilor alocate prin SAPARD pentru anul 2006, comisarul european pentru Agricultură avizând favorabil solicitarea României, în condiţiile în care aceşti bani ar fi trebuit să fie absorbiţi până la finele lui 2008“, a precizat ministrul Agriculturii. Fondurile aferente anului 2006 se ridică la aproximativ 150 de milioane de euro. Plăţile SAPARD către România au fost întrerupte în vara acestui an, după ce o misiune de audit a executivului comunitar a constatat, la începutul lunii iunie, probleme în sistemul de gestionare şi control legat de autorizarea plăţilor către beneficiarii fondurilor SAPARD. În urma unei misiuni de audit şi monitorizare din vara acestui an, Comisia Europeană a semnalat autorităţilor române unele deficienţe în sistemul de gestionare şi control al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, instituţia care gestionează fondurile SAPARD din România. Comisia Europeană a cerut un plan pentru remedierea deficienţelor Comisia Europeană a cerut autorităţilor române elaborarea unui plan de măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate, suspendând temporar procesarea cererii de plată transmise anterior pentru programul SAPARD, în valoare de 28,3 milioane de euro. Potrivit APDRP, în sistem există la ora actuală 582 de cereri de plată autorizate în sistem, în valoare totală de 62 de milioane de euro. Până în prezent, suma plătită de la bugetul naţional se ridică la aproximativ 128 de milioane de euro. Plăţile se realizau, în prima fază, din bugetul naţional, iar Comisia Europeană rambursa sumele numai după trimiterea declaraţiilor de plată şi a confirmării auditorului extern al Fondul Naţional din MEF că planul de acţiuni privind remedierea deficienţelor la APDRP a fost implementat. România poate ajunge un exportator net de produse agroalimentare Pe lângă anunţul privitor la prelungirea termenului de cheltuire a fondurilor SAPARD, ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a mai declarat ieri că România poate ajunge un exportator net de produse agroalimentare în mai puţin de zece ani, în condiţiile unei politici fiscale favorabile şi a unei bune organizări a agricultorilor. „Eu sper să fie realizabil, dar trebuie să existe o politică fiscală. La noi, politica fiscală încă încurajează piaţa neagră. Dacă în unele domenii nu se poate vorbi de reducerea cotei de impozitare, la agricultură putem avea o abordare mai flexibilă“, a spus Cioloş, care a adăugat că este nevoie, de asemenea, de o bună organizare a agricultorilor, pentru ca aceştia să îşi poată valorifica producţia. Subvenţii europene în funcţie de referinţele geografice Ministrul Agriculturii a participat, ieri, la un seminar pe tema experienţei Poloniei cu Politica Agricolă Comună (PAC) şi punctele comune ale celor două state privind viitoarele politici din domeniu. Atât România, cât şi Polonia susţin o politică europeană echilibrată şi comună, care să nu facă diferenţe între vechile şi noile state membre ale UE, în discuţiile care vor avea loc privind bugetul după 2013. Astfel, ar trebui să nu se ţină cont de referinţele istorice la acordarea subvenţiilor, criteriu care ar favoriza vechile state membre, ci să se aibă în vedere referinţele geografice. „Asta înseamnă că se fac calcule privind necesităţile de susţinere a unor fermieri în funcţie de costurile de producţie şi condiţiile de la o zonă la alta, pentru că acestea diferă de la o regiune la alta. În zona de deal şi munte, de exemplu, costurile sunt mai mari, şi producţia este mai mică“, a mai afirmat Cioloş.