Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Fortăreața europeană
Țările membre ale Uniunii Europene au răspuns solicitărilor Austriei, Țărilor de Jos și altor state de a securiza mai bine frontierele externe ale blocului comunitar. La summitul extraordinar al liderilor de stat și de guvern care a avut loc joi și vineri la Bruxelles au fost convenite măsuri menite să reducă numărul migranţilor care sosesc ilegal pe teritoriul UE.
„Vom acţiona pentru a întări frontierele noastre externe şi a preveni migraţia ilegală”, a declarat vineri la primele ore ale dimineţii, după negocieri care s-au prelungit în cursul nopții, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Măsurile includ întărirea infrastructurii de protecție la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, prin camere de supraveghere şi turnuri de pază cu supraveghere electronică. De asemenea, se va institui un mecanism de recunoaştere reciprocă a returnărilor, într-o tentativă de a creşte numărul acestora.
În declaraţia lor finală, Cei 27 cer Comisiei să „mobilizeze imediat fonduri europene substanţiale şi mijloace pentru a ajuta statele membre să îşi întărească capacităţile şi infrastructurile de protejare și supraveghere a frontierelor, inclusiv aeriană”.
Înaintea reuniunii, cancelarul austriac Karl Nehammer ceruse alocarea a 2 miliarde de euro din bugetul UE pentru construirea unui gard la frontiera Bulgariei cu Turcia. El se declara pregătit să blocheze declaraţia finală a summitului dacă liderii europeni nu ar fi ajuns la acorduri concrete antimigraţie. Ungaria, Polonia, Belgia, Finlanda, Malta şi Bulgaria au fost în favoarea soluției gardurilor de protecție, la care nu se face însă referire explicit în textul declaraţiei adoptate.
La sfârşitul summitului, Nehammer şi-a exprimat satisfacţia că „toate ţările situate la frontierele externe vor fi luate în considerare de Comisie atunci când va fi vorba de protejarea granițelor”, a spus el, citat de AFP.
Statele UE sunt profund divizate în legătură cu modalitățile de oprire a migrației ilegale. Unele ţări ca Polonia, Ungaria şi Slovenia au ridicat garduri la graniţe pentru a-i ţine la distanţă pe refugiaţi şi migranţi, deşi Comisia Europeană, care se ocupă de bugetul comun al blocului, a refuzat până acum să plătească pentru astfel de bariere, susţinând că acestea ar fi contrare valorilor democratice şi drepturilor omului.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a avertizat în privinţa unei „Europe fortăreaţă”. „Le putem cere (ţărilor) să îşi preia migranţii ilegali, dar trebuie să oferim căi de migraţie legală. Mai întâi, pentru că Europa are nevoie de migranţi. Şi, în al doilea rând, pentru că este cea mai bună modalitate de a trata cu partenerii noştri”, a spus el.
Și organizațiile pentru drepturile omului au criticat abordarea tot mai restrictivă a migraţiei. (C. Z.)