Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Guvernul are o nouă strategie de combatere a secetei

Guvernul are o nouă strategie de combatere a secetei

Data: 05 Iul, 2007

▲ Strategia presupune reabilitarea sistemului actual de irigaţii, înlocuirea tehnologiei învechite utilizate pentru irigaţii, crearea şi utilizarea în agricultură a unor soiuri mai rezistente la secetă, modificarea structurii culturilor în funcţie de zone, dar şi înfiinţarea de perdele forestiere de-a lungul căilor ferate, şoselelor şi canalelor de irigaţii ▲ „Vom încerca să găsim o modalitate de a-i obliga pe fermieri să irige, dacă se află în zona în care există sistem de irigaţii, pentru că altfel nu vor mai primi nici un sprijin financiar“, declară Decebal Traian Remeş▲

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Decebal Traian Remeş, a prezentat, ieri, Executivului principalele direcţii ale strategiei pentru combaterea secetei.

„Această strategie se extinde pe o perioadă mai lungă şi nu este doar o chestiune în care este implicat doar Ministerul Agriculturii, ci mult mai multe instituţii, pentru că nu va viza numai reabilitarea sistemului de irigaţii“, a declarat Decebal Traian Remeş. Potrivit acestuia, strategia presupune, în linii mari, reabilitarea sistemului actual de irigaţii, utilizarea sursei de apă, înlocuirea tehnologiei învechite utilizate pentru irigaţii, crearea şi utilizarea în agricultură a unor soiuri mai rezistente la secetă, modificarea structurii culturilor în funcţie de zone, dar şi înfiinţarea de perdele forestiere de-a lungul căilor ferate, şoselelor şi canalelor de irigaţii.

Utilizarea tuturor resurselor de apă

„Aplicarea acestei strategii presupune alocarea unor fonduri semnificative, care deocamdată nu au fost estimate. Încă facem calcule pentru a şti exact de ce sume avem nevoie pentru următorii ani“, a precizat Remeş. În ceea ce priveşte reabilitarea sistemului de irigaţii, ministrul agriculturii a menţionat că intenţionează să divizeze sistemul în module mai mici, astfel încât fermierii să se poată grupa în vederea irigării culturilor pe suprafeţe mai mici. „De asemenea, ne gândim la modul cum vom folosi resursele de apă întrucât avem zone unde pompăm apă din aval în amonte. În viitor vom încerca să utilizăm nu numai apele de suprafaţă ci şi cele din pânza freatică“, a precizat Remeş. Acesta consideră că ar fi necesară şi o căptuşire masivă a canalelor de irigaţii în condiţiile în care pierderile de apă pe canale sunt de peste 50%, iar tehnologiile utilizate în sistemul de irigaţii sunt mai vechi de 25 de ani. Ministrul agriculturii afirmă că fermierii ar trebui trataţi diferenţiat, în funcţie de zonele în care există sisteme de irigaţii.

Irigaţiile vor deveni obligatorii

„Vom încerca să găsim o modalitate de ai obliga pe fermieri să irige, dacă se află în zona în care există sistem de irigaţii, pentru că altfel nu vor mai primi nici un sprijin financiar pentru culturile lor. De asemenea, îi vom obliga, într-un fel sau altul, să folosească soiuri mai rezistente la secetă. Fermierii vor primi sprijin financiar considerabil, dacă vor folosi material săditor de calitate“, a explicat oficialul MADR. Pe acest segment o contribuţie importantă o va avea cercetarea agricolă, care poate crea astfel de soiuri rezistente la condiţiile actuale de mediu din România, mult mai eficiente decât cele care provin din import. Nu în ultimul rând, strategia pe termen lung pentru combaterea secetei cuprinde şi o modificare a structurii culturilor în funcţie de zone şi de climă, înfiinţarea de perdele forestiere rezistente la secetă, în special în sudul ţării, unde există deficit din punct de vedere al zonelor împădurite, precum şi plantarea vegetaţiei în islazuri şi păşuni.

Strategie pe 20 de ani

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat recent realizarea unei strategii pe termen lung de combatere a secetei, pentru următorii 20 de ani. Acesta a explicat că strategia nu va viza numai irigaţiile, ci trebuie implicate şi Ministerele Mediului şi Economiei, care trebuie să anticipeze posibilitatea unei secete care poate afecta nu numai agricultura, ci şi productia de energie electrică. El a mai cerut Ministerului Mediului să ia legătura cu Comitetul ONU pentru combaterea deşertificării şi secetei, astfel încât specialiştii ONU să elaboreze împreună cu cei de la Institutul Naţional de Hidrologie şi de la Apele Române strategia pe termen lung. Potrivit datelor funizate de MADR, seceta a afectat în acest an peste 60% din suprafeţele însămânţate cu grâu, secară, orz şi rapiţă.