În urma alegerilor din iunie, România va avea 33 de eurodeputaţi

▲ Alegerile europene pentru Parlamentul European, ce se vor desfăşura în perioada 4-7 iunie, în toate statele comunitare, sunt considerate cele mai importante din istoria Uniunii, având în vedere climatul economic existent în spaţiul european ▲ Componenţa forului legislativ european va fi de 736 de membri, România trimiţând un număr de 33 de deputaţi ▲ Dacă Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare după alegeri, componenţa PE va creşte până la 754 de deputaţi ▲

Între 4 şi 7 iunie, aproximativ 375 de milioane de cetăţeni vor alege, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 736 de deputaţi europeni. Numărul de deputaţi a crescut constant odată cu extinderea Uniunii, în momentul de faţă, în urma aderării României şi Bulgariei, numărul de deputaţi europeni fiind de 785.

Din anul 1979, deputaţii europeni au fost aleşi prin vot universal direct pentru un mandat de cinci ani. Fiecare stat este reprezentat de un număr de deputaţi direct proporţional cu populaţia; numărul maxim de deputaţi pe ţară este de 99, cel minim fiind de cinci. România va avea 33 de reprezentanţi în forul legislativ european.

În cazul în care Tratatul de la Lisabona intră în vigoare după alegerile din 2009, numărul de deputaţi europeni va creşte, temporar, până la 754, iar din 2014, Parlamentul European va avea 751 de membri.

Din 2009, un grup politic poate fi constituit din cel puţin 25 de membri

Majoritatea deputaţilor europeni sunt aleşi de pe listele partidelor din ţara lor, iar majoritatea partidelor aderă la un grup politic în cadrul Parlamentului European, asumându-şi principii politice comune.

În PE sunt constituite opt grupuri politice: Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni (288 de membri), Grupul Socialist din Parlamentul European (217), Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (100), Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor (44), Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (43), Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (41), Grupul Independenţă şi Democraţie (22), acestora adăugându-li-se un număr de 30 de deputaţi neafiliaţi.

În acest moment, pentru înfiinţarea unui grup politic la Parlamentul European este necesar un număr de 20 de deputaţi europeni provenind din cel puţin o cincime din statele membre ale UE. Deputaţii nu pot să facă parte din mai multe grupuri politice. Din 2009, aceste reguli se vor schimba. Parlamentul European a decis să crească numărul de deputaţi necesar pentru crearea unui grup politic la 25, care să provină din cel puţin şapte state membre ale UE.

Finanţarea campaniilor electorale ale partidelor politice depinde de legile electorale naţionale. Parlamentul European are însă un fond pentru „partidele politice la nivel european“ - organizaţii cu un program politic, compuse din partide naţionale şi membri individuali, reprezentate în cel puţin un sfert din statele membre ale UE.