Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Începe retragerea trupelor NATO din Afganistan

Începe retragerea trupelor NATO din Afganistan

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 19 Apr, 2021

Președintele american Joe Biden și partenerii din NATO au anunțat retragerea celor aproape 10.000 de militari ai Alianței Nord-Atlantice din Afganistan, începând din 1 mai, punând astfel capăt unei intervenții de 20 de ani, „cel mai lung război al SUA”. Potrivit analiștilor, în lipsa unui plan de pace, plecarea trupelor NATO va lăsa un Afganistan în care se va ajunge, cel mai probabil, la escaladarea confruntărilor dintre guvernul de la Kabul și talibani.

SUA au intervenit în Afganistan în urmă cu aproape 20 de ani, după atentatele de la 11 septembrie 2001. Armata americană i-a înlăturat atunci de la putere pe talibani, acuzaţi că i-au oferit refugiu lui Osama bin Laden şi organizației sale jihadiste Al-Qaida, responsabilă de atentate.

Deși preşedintele Joe Biden a afirmat că SUA „şi-au îndeplinit obiectivul” în Afganistan, un raport din ianuarie al ONU a indicat că în țară mai sunt circa 500 de combatanţi ai Al-Qaida şi că talibanii menţin relaţii apropiate cu gruparea islamistă extremistă, ceea ce înseamnă că amenințarea teroristă nu a fost eliminată.

De asemenea, directorul CIA (Agenţia centrală de informaţii), William Burns, a avertizat că capacitatea SUA de a colecta informaţii şi de a acţiona împotriva ameninţărilor extremiste se va diminua după retragerea trupelor americane. Avertismentul lui Burns reflectă, de altfel, preocupările multor experţi care, în plus, se tem că după retragere va izbucni un război civil total.

Pentru evitarea unui război inter-afgan, pe plan diplomatic, se fac eforturi de organizare a unei conferințe de pace, prevăzută să aibă loc la Istanbul (24 aprilie - 4 mai) cu participarea reprezentanţilor guvernului de la Kabul şi ai talibanilor. Statele Unite doresc, potrivit unui plan dezvăluit de presă, formarea unui guvern interimar din care să facă parte şi talibanii. Conferinţa de la Istanbul urmăreşte și încetarea focului, o cerere formulată de autorităţile de la Kabul, deoarece talibanii continuă să atace zilnic forţele afgane.

Planuri de pace separate au mai pregătit ­Înaltul consiliu afgan pentru reconcilierea naţională, organism guvernamental responsabil de procesul de pace, dar și preşedintele Ashraf Ghani, care propune alegeri anticipate la care să participe și talibanii, pentru a forma „un guvern al păcii”.

Însă, talibanii, o mişcare islamistă ultraconservatoare, se opun în continuare oricărui tip de alegeri. Mai mult, ei nu vor să fie prezenți la nici o conferință, înainte ca toate forţele străine să părăsească teritoriul ţării. 

Ţările cele mai angajate în prezent în Afganistan sunt SUA, Germania, Turcia, Regatul Unit şi Italia. Acestor cinci ţări le revin 6.000 din cei 9.592 de soldaţi angajaţi de 36 de state membre ale NATO în operaţiunea „Resolute support”. România contribuie la această opera­țiune cu 649 de militari, potrivit Agerpres. (C. Z.)