Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Întârzieri în aplicarea „venitului minim adecvat”

Întârzieri în aplicarea „venitului minim adecvat”

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 24 Noiembrie 2023

Acţiunile concrete ale autorităţilor din România în vederea transpunerii directivei europene privind venitul minim adecvat întârzie să apară. Deși termenul-limită este finalul anului 2024, nu există semnale privind un calendar de adoptare a modificărilor legislative aferente, susţin consultanţii EY România. Un venit minim „adecvat” calculat ca fiind jumătate din valoarea salariului mediu brut (în septembrie 2023, de 7.350 de lei) ar însemna aproximativ 3.700 de lei lunar brut, sumă apropiată ca valoare de cea a salariului minim brut naţional actual (3.300 de lei).

„Deşi această Directivă (Europeană nr. 2041/2022 privind Venitul Minim European Adecvat, n.r.) apare într-o anexă publicată în 13 septembrie 2023 pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului privind planul anual de transpunere a directivelor UE pentru anul 2024, sesizăm că nu există informaţii suplimentare privind calendarul de transpunere”, menţionează, potrivit Agerpres, Claudia Sofianu şi Dan Răuţ, specialiști din cadrul EY România. Conform planului, Ministerul Muncii urma să propună o serie de modificări ale Codului Muncii şi ale legii privind dialogul social, pentru reglementarea mecanismului de stabilire a salariului minim.

Potrivit consultanţilor, varianta favorabilă angajatului ar fi determinarea venitului minim pornind de la coşul de consum. În contrapartidă, alternativele ce nu ar aduce neapărat o schimbare pentru salariaţi sunt cele prin care venitul minim pentru un trai decent s-ar baza pe alte formule prevăzute în directivă, şi anume, 60% din salariul median sau 50% din salariul mediu brut pe economie.

„Un venit minim raportat la toate aceste costuri ale vieţii (coșul de consum pentru un venit decent, n.r.) ar putea reprezenta un venit satisfăcător pentru foarte mulţi dintre cei care formează azi forţa de muncă activă din România. Pe de altă parte, contextul economic din ţară nu pare capabil momentan să susţină o astfel de abordare curajoasă”, arată analiza, care subliniază că România este o ţară cu costuri de trai (relativ) mari, raportat la veniturile (încă) mici ale populaţiei.

În prezent, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent în România a fost evaluată la 3.807 lei/persoană, care ar corespunde unui venit brut de aproximativ 6.507 lei, dublu față de actualul salariu minim brut naţional (3.300 lei). „Este evident că efortul financiar s-ar dubla și ar reprezenta o povară economică poate mult prea mare şi greu de susţinut - cel puţin pe termen scurt şi mediu - pentru mediul de afaceri. (…) Ne rămâne doar să presupunem că autorităţile din România ar putea îmbrăţişa, dacă va fi cazul, metoda de calcul bazată pe valoarea a 50% din salariul mediu brut pe economie”, se mai precizează în document. Iar în această ultimă variantă un venit minim „adecvat” calculat ca fiind jumătate din salariul mediu brut pe economie (7.000 lei) ar înseamna aproximativ 3.500-3.700 de lei lunar brut. (C. Z.)