Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Învăţământul profesional special va fi de patru ani

Învăţământul profesional special va fi de patru ani

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 25 Feb, 2014

Elevii cu cerinţe educaţionale speciale, absolvenţi de gimnaziu, pot opta pentru învăţarea unei meserii, învăţământul profesional dedicat acestora având o durată de patru ani. Planul-cadru întocmit de Ministerul Educaţiei Naţionale prevede, pe lângă dezvoltarea competenţelor generale şi profesionale specifice meseriei, şi ore de terapie.

Ministerul Educaţiei Naţionale reglementează într-un proiect de plan-cadru accesul la învăţământul profesional special. Astfel, elevii cu cerinţe educaţionale speciale (copii cu dizabilităţi) vor putea opta pentru învăţarea unei meserii după finalizarea claselor de gimnaziu. Învăţământul profesional special va avea o durată de studiu de patru ani, mai mare cu un an decât cea a învăţământului profesional de masă, prevede proiectul de plan-cadru publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale, care motivează faptul că „durata de patru ani este determinată de faptul că, în cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, dezvoltarea de competenţe generale şi profesionale solicită mai mult timp pentru învăţare şi pentru exerciţii practice“.

În primul an, respectiv clasa a IX-a, se va asigura pregătirea profesională de bază într-un anumit domeniu, urmând ca în următorii trei ani (clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a) să se asigure pregătirea profesională specifică unei anumite calificări profesionale.

Planul cadru întocmit de MEN prevede, pe lângă dezvoltarea competenţelor generale şi profesionale specifice meseriei, şi ore de terapie.

Astfel, pentru clasele/grupele cu elevi cu deficienţe motorii, 50% din alocările orare pentru terapii specifice se acordă kinetoterapiei şi educaţiei psihomotorii. „Elevii care nu pot desfăşura orele de educaţie fizică pot opta pentru alte activităţi fizice: cultură fizică medicală, educaţie psihomotorie şi alte activităţi fizice care contribuie la dezvoltarea acestora. Organizarea activităţilor de pregătire practică se realizează pe grupe cu efective de 4 până la 6 elevi la un coordonator“, prevede proiectul MEN.Clasa a IX-a va avea în tot anul şcolar 1.242 de ore, incluzând terapiile specifice, clasa a X-a - 1.242 de ore, clasa a XI-a - 1.230 ore, şi clasa a XII-a -1.170 de ore.

Ca şi în cazul învăţământului profesional de masă, vor fi organizate stagii de pregătire practică, care se vor desfăşura la operatorul economic/instituţia publică parteneră, „condiţiile în care stagiul de practică se desfăşoară în unitatea de învăţământ vor fi stabilite prin metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional“.

În clasele pentru învăţământ profesional special se vor înscrie elevii cu cerinţe educaţionale speciale, care au absolvit clasa a VIII-a din învăţământul gimnazial special sau din învăţământul de masă. Înscrierea elevilor se va face pe baza Certificatului de orientare şcolară şi profesională emis de Comisia de orientare şcolară şi profesională din cadrul centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională.

Sunt aproximativ 72.000 de copii cu dizabilităţi

În România trăiesc aproximativ 72.000 de copii cu dizabilităţi, potrivit datelor centralizate de Direcţia pentru Protecţia Copilului din cadrul Ministerului Muncii, la sfârşitul anului 2012. Dintre aceştia, 2.504 sunt încadraţi în grad de handicap uşor, 21.178 în grad de handicap mediu, 14.597 în grad de handicap accentuat şi 33.572 în grad de handicap grav. Din numărul total de copii cu dizabilităţi, 20.396 frecventau la acea dată învăţământul de masă, iar 10.667 erau înscrişi în învăţământul special. Alţi 3.913 copii cu dizabilităţi frecventau învăţământul special integrat, 415 erau integraţi în clasă compactă, 704 în grupă, 2.794 învăţau individual, iar 934 erau cuprinşi în alte forme de învăţământ.